Povestea artistei Olga Meerson, fostă elevă a lui Kandinsky, studentă a lui Matisse și prezență în saloanele din Paris, München și Berlin, revine în atenția publicului printr-o expoziție dedicată la Muzeul Castelului Murnau. Expoziția ne dezvăluie locurile și perioadele în care a lucrat, prieteniile artistice importante pe care le-a legat și modul în care evenimentele personale i-au influențat destinul. Biografia sa intersectează circuitele artistice din Rusia, Franța și Germania de la începutul secolului XX, oferind o imagine complexă a epocii.
Olga Meerson s-a născut într-o familie evreiască înstărită și cultivată și a intrat la Școala de Artă din Moscova la numai 13 ani, semn al unui talent precoce. După opt ani părăsește Rusia și pleacă la München, unde activa grupul Phalanx condus de Wassily Kandinsky. Din acea perioadă se păstrează fotografii și amintiri comune cu artiști precum Gabriele Münter. Ulterior a continuat studiile la Paris, unde a fost elevă a lui Henri Matisse și a expus la Salon d’Automne în 1906. Pentru a se întreține picta copii după maeștri, dar simțea că stilul ei e prea convențional și a ales să se perfecționeze la cei care propuneau altceva, motiv pentru care s-a înscris la cursurile lui Matisse. Ca mulți tineri artiști a locuit temporar în camere modeste, inclusiv într-una din clădirile mănăstirii Sacré-Cœur, împărțind spațiul cu colegi de atelier, printre care Marie Vassilieff.
În vara lui 1911 a petrecut o perioadă la Collioure împreună cu familia Matisse, asistând la nașterea unor lucrări importante, cum este Intérieur aux aubergines. Legătura dintre Olga și Matisse a fost complexă: o prietenie artistică și admirație, iar, după cum au notat mai mulți istorici, și o afecțiune care l-a marcat pe artist. La începutul anului 1912 tensiunile au crescut când Amélie Matisse a observat sentimentele Olgăi pentru soțul ei. Pe fondul unei sensibilități psihice fragilizate, agravată de nemulțumirea față de propria activitate și de starea de sănătate a lui Matisse, Olga a fost internată în Elveția. Nu s-a mai produs o reuniune între ea și Matisse după acel episod.
După revenirea în sfera culturală germană, în 1913 Olga Meerson s-a căsătorit la München cu muzicianul Heinz Pringsheim, aparținând unei familii burgheze legate de scriitorul Thomas Mann. De la Matisse a primit un peisaj din Corsica, pe care l-a păstrat toată viața ca amintire. În 1922 a expus la Berlin, la librăria Gutenberg, alături de artiști ruși precum Wassily Kandinsky și Robert Genin, prezentând între altele și un portret al lui Matisse. Opera ei figurează în colecțiile unor muzee importante, inclusiv Muzeul Național din Varșovia și Lenbachhaus din München.
Viața personală a artistei a fost marcată de tulburări psihice. Olga Meerson s-a sinucis la Berlin în 1930, la vârsta de 47 de ani. Reacția lui Matisse la veste a fost una emoționantă; el a evocat-o ca pe o femeie evreică rusă frumoasă care i-a purtat afecțiune. Totuși, există numeroase fațete ale relației lor pe care istoricii și biografii le analizează, fără a reduce întreaga sa carieră la această legătură.
Expoziția de la Muzeul Castelului Murnau reunește documente, fotografii inedite din colecții private și studii care reconstruiesc etapele formării și activității Olgăi Meerson în Rusia, Franța și Germania. Vizitatorii pot vedea autoportrete, inclusiv Autoportret cu eșarfă verde, portrete reciproce realizate la Collioure și lucrări care surprind relațiile artistice ale vremii. Catalogul expoziției adaugă texte de specialitate care pun în context studiile la școala Anton Ažbe, la Academia pentru Femei a Asociației Artistelor, întâlnirile grupului Phalanx din Kochel și Kallmünz și legăturile cu Matisse la Sèvres.
Analiza vieții Olgăi Meerson scoate în evidență tensiunea dintre aspirațiile artistice și constrângerile personale. Ea a activat în cercuri artistice influente, Kandinsky, Münter, Matisse, și a contribuit cu portrete și interioare ajunse în colecții muzeale. Relațiile de prietenie și cele afective au influențat atât creația ei, cât și pe cea a contemporanilor. De asemenea, cazul ei ilustrează modul în care carierele feminine în artă la începutul secolului XX erau modelate de rețele sociale, școli alternative de pictură și de mobilitatea între centre culturale precum Moscova, München și Paris. Cei interesați pot consulta materialul documentar din catalogul expoziției pentru a descoperi imagini și texte care nu fuseseră publice până acum.
Numele Olgăi Meerson figurează în colecții și expoziții precum Schlossmuseum Murnau, Muzeul Național din Varșovia, Lenbachhaus și Salon d’Automne, câteva dintre locurile care păstrează urmele activității sale. Ce ai prefera să vezi expus din viața sau opera Olgăi Meerson: un portret semnat de ea, peisajul din Corsica primit de la Matisse sau autoportretul cu eșarfă verde?
Fii primul care comentează