România se află în centrul unui val care transformă modul în care percepem reciclarea: susținerea pentru schemele de garanție-returnare (SGR) crește rapid, iar rezultatele studiului Global Recycling Habits and Attitudes 2025 indică faptul că dozele din aluminiu sunt esențiale în această schimbare. Studiul, comandat de Every Can Counts și efectuat în 16 țări pe un eșantion de peste 16.000 de persoane (1.013 în România), aduce date consistente despre atitudini, comportamente și așteptări legate de circularitate.
Conceptul de ambalaj reutilizabil la nesfârșit nu mai e doar teoretic pentru mulți. La nivel global, 71% dintre oameni susțin SGR, iar încrederea în eficiența acestor mecanisme atinge niveluri record: 88% consideră că recipientele returnate sunt cu adevărat reciclate. România stă chiar mai bine în multe privințe: 9 din 10 persoane afirmă că participă la SGR, 77% susțin activ sistemul, iar 71% se simt personal responsabili pentru reciclare, cel mai ridicat procent la nivel mondial. Dacă ar fi o competiție, românii ar primi premiul pentru conștiință civică în reciclare, deși mulți încă cer facilități mai bune pentru a transforma intenția în acțiune.
Detalii relevante: 75% dintre români ar fi mai înclinați să recicleze dacă procesul ar fi mai plăcut sau interactiv, recompense, aplicații care monitorizează și gamifică reciclarea sau alte stimulente ar putea avea impact. Principalele obstacole raportate sunt durata procesului de returnare (41%) și accesibilitatea punctelor de colectare (38%). Aceste elemente arată că tehnologia și organizarea practică pot consolida rapid un comportament deja favorabil.
Contextul internațional relevă variații notabile: în țările unde SGR funcționează, precum Irlanda, Ungaria și Olanda, rata de participare e ridicată, aproximativ 90% afirmă că utilizează sistemul. În state fără SGR, sprijinul rămâne majoritar, dar diferă, de la 58% în SUA până la 86% în Serbia. În țările care lucrează la legislație, oamenii cer claritate și proceduri simple. România a introdus SGR la sfârșitul anului 2023 și, în doar doi ani, ratele au crescut semnificativ.
Datele oficiale RetuRo, analizate de Every Can Counts, indică că rata națională de returnare a dozelor de aluminiu a ajuns la 82% în septembrie 2025, iar rata de reciclare a dozelor se menține la 75%, peste dublu față de 2022, când Comisia Europeană menționa 35%. Această creștere nu se datorează doar reglementărilor, ci și combinației dintre politici și confort: acces rapid la puncte de returnare, informații clare și, nu în ultimul rând, implicare publică. Oficialii subliniază că autoritățile și părțile implicate trebuie să traducă conceptele mari de sustenabilitate în gesturi simple, cotidiene.
Interesant e și modul în care oamenii percep materialele: jumătate dintre respondenți asociază ambalajele circulare cu reciclarea repetată în același tip de produs, dar doar 43% le consideră reutilizabile. În România, 53% văd circularitatea ca reciclare repetată, iar 65% cred că reciclarea înseamnă ambalaje proiectate pentru circularitate. Totuși, mai puțin de 2 din 10 persoane identifică dozele din aluminiu ca fiind cele mai reciclabile, în pofida faptului că datele spun altceva: rata globală de reciclare a dozelor de aluminiu este 71%, comparativ cu 34% pentru sticlă și 40% pentru PET. Dozele au și cea mai mare rată de reciclare în circuit închis, 33%, ceea ce înseamnă că redevin doze sau produse similare, păstrând valoarea materialului.
Experții atrag atenția asupra calității colectării: pe măsură ce SGR se extinde, colectarea de calitate, cu un grad scăzut de contaminare, va îmbunătăți performanța reciclării aluminiului, reducând cantitatea care ajunge la depozite. E util de știut că reciclarea unei doze economisește până la 95% din energia necesară pentru a produce una nouă din materii prime și că o doză reciclată poate reveni pe raft în doar 60 de zile. Sunt cifre concrete care explică de ce aluminiul e privit ca un aliat al circularității.
Diferențele între generații sunt clare: susținerea pentru SGR crește odată cu vârsta, 59% generația Z, 67% Millennials, 74% Generația X, 80% Baby Boomers. Tinerii au nevoie de mai multă informare și campanii dedicate pentru a se implica activ, indicând direcția pentru comunicarea publică.
La nivel local, județe precum București, Timiș, Cluj, Ilfov și Constanța stau în frunte la reciclare, iar proiectele culturale, de exemplu instalațiile I CAN realizate din doze de aluminiu de Sergiu Chihaia, transformă reciclarea într-o experiență vizibilă și relevantă. Astfel de inițiative arată că mesajele sunt mai bine primite când sunt vizibile și interactive.
Concluzia: Global Recycling Habits and Attitudes 2025 și datele RetuRo arată că SGR nu e doar un instrument administrativ, ci o punte între atitudine și acțiune. Rata de returnare de 82% în România, rata de reciclare de 75% și economia de energie de până la 95% per doză sunt elemente concrete care ilustrează beneficiile practice ale unor sisteme bine gândite. Transformarea reciclării într-un obicei necesită infrastructură, informații clare și stimulente adaptate, de la puncte mai accesibile la aplicații care fac procesul plăcut. Rămâne de urmărit cum se vor schimba modalitățile de implicare ale tinerilor și cum vor fi susținute politicile publice în continuare.
Crezi că aplicațiile și recompensele digitale ar convinge mai mulți tineri să folosească SGR în mod constant?
Fii primul care comentează