Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) a dorit să afle obiceiurile românilor privind consumul de carne de porc și a prezentat concluziile unui studiu la Indagra 2025, lansând totodată site-ul porculromânesc.ro și un nou slogan, porcul românesc binecrescut. Studiul, realizat în prima jumătate a anului 2025 de Izi Data pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane din toate regiunile țării, evidențiază atât preferințe clare, cât și lacune privind informarea la raft.
România rămâne una dintre cele mai importante piețe de consum de carne de porc din Uniunea Europeană, cu un consum mediu de aproximativ 37 kg pe cap de locuitor anual. Piața include peste 200 de ferme comerciale autorizate și peste 80 de abatoare, care susțin mai mult de 20.000 de locuri de muncă, conform datelor APCPR. În acest context, asociația a lansat un site informativ și un simbol grafic, un porc cu eșarfă tricoloră, menit să pună în valoare originea locală.
Principala concluzie arată că 72% dintre respondenți spun că preferă carnea de porc românească. Totuși, există o diferență semnificativă între preferințele declarate și comportamentul efectiv de cumpărare: mulți consumatori nu știu să identifice corect carnea autohtonă pe raft. Noțiunea de „produs în România” este frecvent confundată cu etichete care indică doar ambalarea sau procesarea în țară, în timp ce materia primă poate fi din import. Lipsa unui sistem de etichetare clar și a unor informații accesibile îngreunează opțiunea conștientă pentru produse locale.
Gustul, tradiția și identitatea culturală sunt motivele principale invocate pentru preferința pentru carnea de porc. Pentru 39% dintre respondenți, porcul face parte din tradiția românească; 29% au declarat că este „carnea cu care au crescut”; 45% apreciază versatilitatea în preparare. Datele calitative susțin această imagine: gustul este descris ca plin, ușor dulceag și familiar din copilărie. În practică, 76% folosesc carnea la tocănițe, 74% la fripturi, 67% la grătar, iar 36% folosesc carne tocată pentru mici, burgeri sau perișoare. Consumul este constant în toate regiunile, cu ponderi echilibrate în Banat-Crișana-Maramureș, Muntenia și Transilvania, unde peste 78% dintre respondenți consumă carne de porc.
Percepția despre carnea românească în raport cu cea de import este favorabilă pentru mai multe caracteristici: gust (34%), prospețime (32%), familiaritate cu gustul copilăriei (32%) și sănătate (28%). În discuțiile calitative, participanții au afirmat că nu își pot imagina anumite preparate tradiționale fără carne de porc, precum sarmalele sau mesele de Crăciun, iar cercetarea concluzionează că porcul rămâne parte integrantă a culturii alimentare românești.
Problema identificării clare a originii pune în prim-plan consumatorul care dorește să aleagă local, dar nu dispune de instrumentele necesare. Adrian Balaban, președintele APCPR, subliniază necesitatea transparenței și a educației alimentare: originea contează, dar informațiile trebuie să fie clare și accesibile la raft. El explică că prin „porcul românesc” se urmărește descrierea unui lanț complet local, purcel crescut în fermă românească, hrănit cu cereale autohtone, abatorizat și procesat în România, nu doar ambalarea finală pe teritoriul țării.
Studiul realizat de Izi Data a inclus un eșantion din populația digitalizată, 55% urban și 45% rural, cu o distribuție echilibrată pe sexe și pe grupe de vârstă active profesional. Sondajul a analizat obiceiurile de cumpărare, criteriile de selecție și percepțiile privind originea și calitatea cărnii de porc, combinând date cantitative cu investigații calitative etnografice pentru o imagine mai completă.
Concluziile cheie ale studiului sunt limpezi: există o preferință puternică pentru carnea de porc românească, bazată pe gust și tradiție, dar și un deficit de informare la raft care poate împiedica deciziile informate. Etichetarea și comunicarea transparentă despre lanțul de producție ar putea diminua această discrepanță între intenție și comportament. Un exemplu din studiu este diferența dintre etichetele care indică „produs în România” și realitatea că materia primă poate fi de import, o distincție esențială pentru consumatorii care doresc să susțină producția locală.
Sloganul porcul românesc binecrescut și simbolul porcului cu eșarfă tricoloră reprezintă efortul APCPR de a clarifica și comunica aceste informații publicului. Vizitați porculromânesc.ro pentru detalii despre lanțul de producție și pentru a înțelege exact ce înseamnă originea produselor. Cum credeți că s-ar putea îmbunătăți etichetarea astfel încât cumpărătorul să poată identifica mai ușor dacă un produs este cu adevărat românesc?
Fii primul care comentează