Muzeul Luvru a fost recent victima unui jaf de proporții, iar ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, discută ancheta și eforturile de recuperare a bunurilor sustrase. Incidentul, petrecut la Paris, a generat reacții politice și o mobilizare semnificativă a forțelor de ordine.
Istoria furturilor în marile muzee oferă exemple din trecut, de la talhări celebre din colecțiile europene până la operațiuni sofisticate asupra exponatelor asiatice, iar ceea ce s-a întâmplat la Luvru se încadrează în acest tipar, ilustrând cât de expuse rămân chiar și instituțiile prestigioase. Pe 19 octombrie, mai mulți atacatori au pătruns în clădirea pariziană și au plecat cu bijuterii evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro. Imediat după incident, autoritățile au promis rapiditate în prinderea făptașilor, iar ancheta a avansat prin rețineri și investigații intense. Laurent Nuñez a declarat pentru Le Parisien că are încredere în anchetatori și este optimist în privința progresului cauzei, deși păstrează prudență privind recuperarea rapidă a prăzii. El a subliniat că optimizarea eforturilor nu garantează recuperea imediată a bunurilor, dar există convingerea că obiectele furate pot fi găsite.
Fostul prefect al poliției din Paris a oferit și el informații: ar exista patru autori principali, rămânând cel puțin unul neidentificat, plus posibili comanditari. Ancheta a mobilizat sute de resurse: Nuñez a menționat implicarea a peste o sută de anchetatori care lucrează în ture, non-stop, sprijiniți de alte servicii. Ritmul și amploarea mobilizării par a fi elementele cheie ale acestei faze investigative, iar ministerul pune accent pe rapiditate și coordonare, nimic nu este lăsat la voia întâmplării când e vorba de obiecte cu valoare atât culturală, cât și financiară.
Ipoteza unei interferențe străine, avansată la un moment dat, a fost respinsă de Nuñez, care consideră că este vorba de acțiunea crimei organizate. El a făcut legătura cu alte cazuri recente care reflectă interesul crescut al rețelelor infracționale pentru patrimoniul muzeal: furturi de obiecte chinezești de la Muzeul Național al Porțelanului din Limoges sau sustrageri de aur de la Muzeul de Istorie Naturală sunt exemple invocate pentru a evidenția un tipar de operare. Pe scurt, nu pare a fi o operațiune sponsorizată de state, ci acțiuni ale unor grupuri care au învățat să vizeze colecții valoroase.
Până în prezent, ancheta a condus la punerea sub acuzare a mai multor persoane. Sâmbătă au fost inculpate alte două persoane, ceea ce a ridicat numărul suspecților reținuți la cinci, în timp ce trei au fost eliberați pe parcursul investigațiilor. Există și indicii materiale: probe ADN au fost găsite pe vitrinele sparte, iar o femeie a fost deja inculpată, în timp ce un alt suspect urmează a fi judecat. Ancheta continuă să se extindă, cu noi rețineri și cercetări care pot clarifica lanțul de implicare.
Munca poliției este descrisă ca intensă și neîntreruptă, iar ministrul a dorit să transmită încredere publicului, evitând promisiuni pripite privind găsirea imediată a tuturor bunurilor. Cazul rămâne deschis și complex: rămâne de văzut nu doar cine a comis efectiv furtul, ci și cum funcționează piața neagră în care astfel de obiecte ar putea fi comercializate.
Ancheta implică pe Laurent Nuñez, valoarea bunurilor furate de 88 de milioane de euro și cel puțin patru autori identificați. Ce ne spune acest caz despre vulnerabilitatea colecțiilor muzeale și despre rolul anchetatorilor în protejarea patrimoniului cultural?
Fii primul care comentează