Când o maternitate devine focoasă în scandaluri, mărturiile celor care au trecut pe acolo spun mai mult decât un comunicat oficial. În Constanța, maternitatea privată Armonia apare în noi declarații care susțin că, ani la rând, a operat cu practici improvizate, lipseau echipamente esențiale și personalul era pus în situații imposibile, iar consecințele au fost traumatic pentru mame și copii.
Foste angajate și paciente povestesc că, în loc să găsească un mediu sigur pentru naștere, s-au confruntat cu lipsuri serioase și proceduri discutabile. O fostă moașă afirmă că maternitatea nu dispunea de instrumente indispensabile, precum vid-extractorul sau forcepsul, pentru că, potrivit conducerii, unii medici nu știau să le folosească. Ea a descris scene ce par dintr-un film prost regizat: nașteri în căzi alese după culoare mai degrabă decât după criterii medicale, cu apă prea caldă sau prea rece, și cu o cadă roz-fuxia preferată pentru efect estetic, nu pentru igienă. Într-un salon exista o piscină cu puțină apă pe care fosta angajată nu ar fi folosit-o nici dacă ar fi fost potrivită pentru naștere. Pe scurt, prioritățile păreau mai degrabă de marketing decât de siguranță medicală.
Paciente relatate ore întregi de așteptare în travaliu, monitorizări care arătau scăderi serioase ale ritmului cardiac fetal și intervenții întârziate. Laura și Ioana sunt două femei care au venit acolo cu sarcini fără complicații, atrași de promisiunile clinicii și de teama de spitale publice. Ambele au trăit momente înfricoșătoare: nou-născuți cu scor Apgar foarte scăzut, resuscitări prelungite și, în unele cazuri, transferuri la spitalele publice efectuate prea târziu. Laura povestește că, după naștere, copilul i-a fost pus inert pe piept, iar personalul a început resuscitarea chiar acolo. Ioana descrie urmările: copilul ei are aproape trei ani, dar dezvoltarea neurologică corespunde câtorva luni; nu merge, nu vorbește și mănâncă doar piureuri.
Mai mult, angajata care a vorbit pentru Digi24 susține că, atunci când situațiile deveneau critice, i se cerea „creativitate” în loc să se urmeze protocoalele medicale standard. Ea a încercat să raporteze neregulile conducerii spitalului și Direcției de Sănătate Publică Constanța, dar fără rezultat imediat, până când a depus un denunț la Ministerul Sănătății. De asemenea, susține că unii nou-născuți aproape morți erau trimiși foarte târziu la spitalul public, într-un fel de mecanism prin care decesele ar fi fost înregistrate, susține ea, la unitatea publică și nu la clinica privată.
Autoritățile au intervenit după controale și au suspendat activitatea din blocul operator și din secția improvizată de terapie intensivă. Ulterior a fost deschisă o terapie intensivă intermediară cu dotări minime, dar aceasta nu este destinată intervențiilor majore de urgență. Conducerea spitalului a contestat sancțiunile și a cerut în instanță anularea unei amenzi de 30.000 RON și a măsurilor de suspendare. Ministerul Sănătății a menționat că redeschiderea se va face doar când unitatea va respecta în totalitate normele. Ministrul Alexandru Rogobete a subliniat că avizele au fost acordate ilegal și că reautorizările anuale, în condițiile în care situația nu se îmbunătățea, sunt inacceptabile.
Cadrul devine și mai complex dacă privim relațiile de conducere și istoricul avizărilor. Spitalul funcționează într-o clădire cu destinație de hotel, iar transformarea în unitate medicală a primit autorizație abia în 2024, conform Primăriei Municipiului Constanța. În plus, printre acționari se află medici cu legături la Spitalul Județean și persoane apropiate politicienilor locali; până recent, profesorul Vlad Tica, fost șef de secție la Spitalul Județean, făcea parte din acționariat. Direcția de Sănătate Publică Constanța a avut, în ultimii ani, o conducere marcată de interimate: în cinci ani au existat aproape 20 de numiri temporare făcute de Minister, cu doar câteva persoane care s-au rotit la vârf. Raportul corpului de control al Ministerului arată numiri repetate în regim de interimat, unele fără ordine de numire valabile, ceea ce complică responsabilitatea și capacitatea de supraveghere.
Toate aceste elemente conturează imaginea unei clinici private, promovată intens, care a funcționat ani în afara normelor, iar personalul medical și pacienții au plătit prețul. Ca urmare a controalelor, activitatea a fost restricționată, dar disputele juridice continuă, iar familiile afectate rămân cu traume și întrebări fără răspuns.
Observație finală: Spitalul Armonia, autorizat formal în 2024, reprezintă un punct de intersecție între practici medicale precare, gestionare administrativă instabilă la DSP Constanța și influențe locale în rândul acționarilor. Este important de urmărit cum vor decide instanțele, Ministerul Sănătății și anchetele administrative în privința cererilor de redeschidere și a proceselor pentru anularea sancțiunilor. Exemple concrete: denunțul trimis la Minister, amenda de 30.000 RON, numirile temporare la DSP și numele profesorului Vlad Tica apar în documente care pot influența deciziile viitoare. Ce măsuri credeți că ar trebui luate pentru a împiedica apariția unor situații similare în alte clinici private?
Fii primul care comentează