Situația tratamentului pacienților cu arsuri grave din România reapare în discuție după ce un memoriu semnat de un medic de la Spitalul Bagdasar-Arseni a ajuns la conducerea spitalului și la Ministerul Sănătății. Documentul relatează condiții critice în compartimentul destinat arșilor și survine în contextul unor evenimente recente: medicul semnatar a fost cercetat pentru ucidere din culpă și reținut 24 de ore după ce un pacient a decedat la scurt timp, în urma nereobservării arsurilor de pe spatele său.
Memoriul, datat 20 octombrie, spune clar: secția de arși dispune doar de șase paturi, dar în practică se internează câte 12 pacienți, depășind astfel capacitatea legală. Supraaglomerarea nu afectează doar confortul, pune în pericol siguranța pacienților și mărește riscul de eroare pentru personalul medical deja insuficient. Lipsa finanțării adecvate și deficitul de personal sunt semnalate explicit ca probleme ce necesită soluții urgente.
Autorul solicită extinderea compartimentului: trei paturi adiționale de terapie intensivă, trei paturi postcritice, o sală de operații în plus și reconfigurarea fluxurilor pentru a separa traseele și a asigura condiții corespunzătoare de tratament. Cererile nu sunt simple formalități administrative, ci măsuri concrete menite să aducă secția la standardele minime de îngrijire pentru cazurile severe.
Situația s-a înrăutățit după închiderea centrului de arși de la Spitalul Floreasca, care anterior funcționa neconform normelor europene. Transferul pacienților către Bagdasar-Arseni a crescut presiunea asupra unui compartiment deja limitat, iar soluțiile provizorii nu s-au dovedit suficiente.
După ce managerul a luat la cunoștință memoriul și a discutat cu ministrul sănătății, s-a alocat suma de 494.000 lei pentru intervenții. Banii sunt o veste pozitivă, dar memoriul subliniază că finanțarea punctuală nu remediază problemele structurale: personalul rămâne insuficient, circuitele și spațiile sunt neadecvate, iar necesarul de paturi speciale persistă.
Cazul îmbină aspecte legale, manageriale și clinice: există anchete pentru ucidere din culpă, decizii administrative privind alocări bugetare și probleme medicale concrete care influențează supraviețuirea și recuperarea pacienților cu arsuri severe. Ministerul a anunțat modernizarea centrului de arși de la Floreasca ca proiect viitor, însă între promisiuni și pacienții aflați acum în saloane supraaglomerate mai sunt mulți pași de parcurs.
Memoriul scoate în evidență un lucru simplu: tratamentul marilor arși cere resurse specifice, paturi de terapie intensivă, postcritice, săli de operații dedicate și personal calificat. Fără aceste elemente, riscul pentru pacienți crește, iar povara revine unor echipe suprasolicitate. Sumele alocate pot acoperi lucrări sau echipamente, dar fără o strategie pe termen mediu privind personalul și organizarea spațiilor, efectele vor fi limitate.
Documentul ridică și o întrebare mai largă despre modul în care sunt redistribuite serviciile medicale atunci când un centru se închide sau funcționează neconform. Cazul Bagdasar-Arseni arată că deciziile administrative luate fără planificare integrată pot lăsa secții esențiale fără capacitatea necesară. Problemele sunt atât locale, în interiorul spitalului, cât și sistemice, legate de finanțare, reglementare și coordonare între unitățile sanitare.
Spitalul Bagdasar-Arseni, memoriul din 20 octombrie, suma alocată de 494.000 lei și solicitările pentru trei paturi ATI și trei postcritice rămân repere concrete ale situației. Trebuie urmărite pașii următori: cum vor fi cheltuiți banii, când se vor realiza modificările structurale și dacă posturile necesare pentru îngrijirea adecvată a pacienților arși vor fi efectiv suplimentate. Creșterea capacității fără personal instruit rămâne doar o soluție de fațadă, iar aici se decide, în esență, viața pacienților.
Doriți să aflați ce urmează: cum vor fi cheltuiți cei 494.000 lei și ce plan concret are ministerul pentru personal și reconfigurarea circuitelor?
Fii primul care comentează