Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, conduce delegația României la sesiunea generală a UNESCO de la Samarkand, Uzbekistan, și a expus, la începutul lunii noiembrie, poziția națiunii noastre privind educația, știința, cultura și comunicarea. De la primele organisme internaționale care promiteau cooperare culturală după Al Doilea Război Mondial și până la întâlnirile contemporane în orașe istorice precum Samarkand, dezbaterile despre rolul cunoașterii în societate rămân cruciale, uneori puțin mai vivace decât o conferință obișnuită, dar, din păcate, fără popcorn.
În declarația din 1 noiembrie, Daniel David a reconfirmat angajamentul României de a susține agenda UNESCO în toate arenele ei și a afirmat că țara va continua să se implice activ în proiecte comune, schimburi de bune practici și învățare reciprocă. România și-a anunțat, de asemenea, candidatura pentru un loc în Executive Board, la alegerile din noiembrie 2025, o mișcare care ar aduce o influență mai mare în deciziile organizației.
Ministrul a articulat o viziune limpede despre educație și știință: societățile moderne trebuie construite pe cunoaștere, care se generează prin cercetare și se răspândește prin educație și cultură, având comunicarea un rol esențial. El a subliniat că, în astfel de societăți, bunăstarea cetățenilor crește atunci când cunoașterea este solidă și accesibilă.
Daniel David a indicat trei vulnerabilități care amenință o societate bazată pe cunoaștere. Prima este analfabetismul funcțional, ce deschide calea pseudoștiinței, teoriilor conspiraționiste și unor atitudini extremiste ce pot diminua coeziunea socială. Acest fenomen trebuie contracarat atât prin intervenții de remediere, cât și prin educație de calitate care să îl prevină. A doua vulnerabilitate derivă din integrarea fizic-cyber și din accesul masiv la informații prin internet și rețele sociale, componente ale unei revoluții industriale moderne care creează terenuri favorabile atât pentru știință, cât și pentru pseudoștiință. Ministrul a subliniat necesitatea includerii active a științei în aceste spații și blocarea dezinformării prin educație formală, nonformală și informală; gândirea critică trebuie să fie firul conductor al educației moderne, astfel încât informațiile să fie transformate în cunoaștere prin analiză corectă. A treia provocare pleacă de la așteptarea tot mai pronunțată a oamenilor, din ce în ce mai implicați și emancipați, de a participa la deciziile care îi privesc. În acest context, promovarea citizen science și integrarea educației și științei în ecosisteme complexe apar ca soluții, însă ministrul a insistat că acestea trebuie aplicate cu rigoare științifică, menținând rolurile distincte ale actorilor educaționali: elev, profesor, părinte, autoritate locală și societate.
În intervenția sa, Daniel David a felicitat-o pe Simona-Mirela Miculescu pentru încheierea mandatului la președinția celei de-a 42-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO. Miculescu este prima femeie diplomat român care a deținut această funcție și a cincea femeie din istoria UNESCO în această poziție, un moment remarcabil în aproape șapte decenii de apartenență a României la organizație. În timpul mandatului ei s-a pus accent pe consolidarea rolului UNESCO pe plan internațional și s-a inițiat cel mai amplu program de digitalizare din istoria organizației, destinat transformării arhivelor UNESCO într-un patrimoniu accesibil global, o inițiativă utilă pentru cercetători, profesori și orice persoană interesată de memoria culturală colectivă.
Ministrul a recenzat, de asemenea, principalele situri UNESCO din România și a salutat includerea recentă a orașului Bistrița în rețeaua de orașe creative UNESCO, la categoria arhitectură. Această recunoaștere oferă vizibilitate și poate stimula proiecte culturale și de conservare la nivel local.
Declarația lui Daniel David de la Samarkand evidențiază teme esențiale: cum convertim informația în cunoaștere validată (prin cercetare și educație), cum protejăm societatea de pseudoștiință în era digitală și cum implicăm cetățeanul în cultura științifică fără a compromite rigoarea academică. Exemplele concrete din discurs, candidatura la Executive Board, programul de digitalizare lansat de Simona-Mirela Miculescu și includerea Bistriței în rețeaua de orașe creative, ilustrează pași practici pe care România îi face în UNESCO și contextul dialogului internațional. Ce părere ai despre implicarea României în UNESCO și despre prioritățile prezentate la Samarkand?
Fii primul care comentează