Specialistul argentinian în longevitate Sebastián La Rosa atrage atenția asupra importanței magneziului pentru sănătatea cardiovasculară și pentru încetinirea unor mecanisme asociate îmbătrânirii. Afirmațiile lui au apărut în postări pe rețelele sociale și sunt discutate în contextul interesului tot mai mare pentru sfaturi despre nutriție și longevitate pe internet, unde publicul caută atât informații științifice, cât și soluții practice pentru viața de zi cu zi.
De la Hipocrate la nutriționiștii de azi, ideea că alimentația modelează sănătatea pe termen lung nu e nouă, dar cercetările recente aduc detalii clare: longevitatea nu depinde doar de bani sau tehnici sofisticate, ci de ce mâncăm, cât ne mișcăm, cum socializăm și de mediul în care trăim. În acest tablou, magneziul apare ca un element esențial: participă la peste 300 de reacții biochimice în organism și influențează producția de energie, funcția musculară și nervoasă, fixarea calciului și numeroase procese metabolice. Asta nu înseamnă că o pilulă magică rezolvă totul, dar asigurarea unui aport adecvat poate reduce factori care accelerează deteriorarea corporală.
La Rosa explică faptul că magneziul poate acționa asupra mecanismelor care stau la baza îmbătrânirii: are rol în reglarea inflamației sistemice, iar o inflamație cronică, susține el, se corelează cu un ritm mai rapid al îmbătrânirii. Practic, markerii inflamatori din sânge pot reflecta o vârstă biologică diferită de cea cronologică și pot indica riscuri viitoare pentru sănătate. Deficitul de magneziu determină creșterea unor citokine precum interleukina 1 și TNF alfa, contribuind la un climat proinflamator în țesuturi. În plus, lipsa magneziului favorizează agregarea plachetară, ceea ce poate crește riscul de formare a cheagurilor și pune presiune pe sănătatea cardiovasculară.
Beneficiile magneziului sunt multiple și ating diverse sisteme: întărește oasele și ajută la prevenirea osteoporozei, contribuie la sănătatea dentară prin menținerea smalțului, susține funcțiile cognitive precum memoria și capacitatea de învățare, ajută la reglarea somnului prin influențarea neurotransmițătorilor care induc relaxarea, și sprijină funcția musculară, reducând crampele. Mai mult, participă la reglarea tensiunii arteriale prin relaxarea vaselor, poate diminua stresul și modula nivelul cortizolului, stimulează metabolismul energetic și contribuie la controlul glicemic prin îmbunătățirea sensibilității la insulină. Are și un efect antiinflamator care poate reduce riscul unor boli cronice asociate inflamației pe termen lung.
Acest mineral este al patrulea cel mai abundent din corp după calciu, sodiu și potasiu, ceea ce subliniază importanța sa. Într-o epocă în care suplimentele sunt la modă pentru recuperarea musculară sau pentru somn, La Rosa subliniază că magneziul poate fi obținut și din alimentație variată. Iar pentru cei care preferă mâncarea în locul pastilelor, există o listă practică de alimente bogate în magneziu: caju, spanac gătit, migdale, ciocolată cu peste 85% cacao, linte, ovăz, pâine integrală, iaurt, avocado și banane. Pe lângă aportul de magneziu, aceste alimente aduc și alte nutrimente utile, așa că integrarea lor regulată în dietă poate sprijini o viață activă și sănătoasă.
Discuția despre magneziu atinge teme mai largi: ce înseamnă „îmbătrânire sănătoasă”, cât contează factorii individuali versus cei de mediu și cum evaluăm dovezile științifice când sfaturile circulă rapid pe rețele sociale. Exemple concrete din text, afirmațiile dr. Sebastián La Rosa, relația magneziului cu markerii inflamatori precum interleukina 1 și TNF alfa, și lista alimentelor bogate în magneziu, ne reamintesc că soluțiile practice sunt adesea simple și bazate pe dietă, dar necesită consecvență și, atunci când e cazul, consult medical.
Magneziul apare ca un detaliu concret, dar relevant: dacă ai întrebări despre suplimente sau doze, vorbește cu un medic sau nutriționist. Tu cât de des incluzi alimente precum spanacul, migdalele sau avocado în meniul tău?
Fii primul care comentează