Președintele României, Nicușor Dan, a vizitat Iașiul pentru a vedea echipa de cercetare și studenții de la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa care au realizat cea mai mică inimă artificială, proiectată pentru adulți și nou-născuți. Vizita a scos în evidență un proiect ce leagă tradiția universitară și activitatea studențească din acest oraș cu secole de învățământ medical de ambițiile României de a rămâne relevantă în cercetarea biomedicală europeană.
De la primele pompe mecanice care restabileau circulația sângelui până la prototipurile digitale moderne, conceptul de inimă artificială a parcurs un drum impresionant. Echipa Mavis Artificial Heart de la UMF „Grigore T. Popa” a obținut în 2023 premiul pentru Cea Mai Avansată Inimă Artificială la Heart Hackathon, competiția studențească din Dallas, iar în 2024 a repetat succesul în finala din Japonia. Distincția obținută pe scena internațională nu a rămas doar o recunoaștere: ulterior, grupul a atras sponsori și a încheiat parteneriate pentru a susține etapele următoare ale dezvoltării dispozitivului.
Sub coordonarea dr. Alexandru Pleșoianu, studenții și cercetătorii din Iași au conceput ceea ce este descris ca fiind cel mai mic dispozitiv complet implantabil, suficient de mic pentru a fi folosit la un nou-născut și controlabil prin telefon mobil. Prototipul se află într-o fază avansată de teste de laborator, iar echipa pregătește studii preclinice pe animale în următoarele 12 luni. Dacă aceste etape se vor desfășura cu succes, România ar putea deveni prima țară din Europa de Est care dezvoltă și validează o tehnologie proprie de suport mecanic circulator complet implantabil.
Președintele a afirmat că proiectul oferă opțiuni noi pentru pacienții cu insuficiență cardiacă severă aflați pe listele de așteptare pentru transplant și că formează o generație de specialiști în inginerie biomedicală capabili să consolideze integrarea României în rețelele de cercetare avansată din Europa. Nicușor Dan le-a transmis echipei MAVIS aprecierea și sprijinul său, subliniind că inițiativele conduse de studenți, cercetători și mentori dedicați sunt exact ceea ce trebuie pentru a stimula ecosistemul de cercetare local.
Pe lângă recunoașterea internațională din Dallas (2023) și Japonia (2024), elementele concrete care contează sunt programul de testare de 12 luni și coordonarea asigurată de dr. Alexandru Pleșoianu. Un aspect tehnic important este posibilitatea de control prin telefon mobil, ceea ce aduce în discuție probleme de securitate cibernetică, protocoale medicale și reglementare, aspecte cruciale înainte de orice implantare la om. De asemenea, studiile preclinice pe animale reprezintă pași necesari înaintea testelor clinice pe oameni; succesul lor nu este garantat, dar trasează calea de dezvoltare pentru astfel de dispozitive medicale.
Acest proiect indică direcția în care pot evolua centre universitare mai puțin mediatizate: cercetare de vârf realizată de echipe locale cu impact global, finanțare atrasă după recunoaștere și un parcurs clar către validarea clinică. Dacă toate etapele vor fi parcurse cu succes, România nu va obține doar un produs tehnic, ci și o platformă pentru formarea inginerilor și medicilor specializați în dispozitive de suport circulator.
MAVIS Artificial Heart, 2023, 2024, dr. Alexandru Pleșoianu și perioada de 12 luni pentru preclinice sunt repere concrete care ilustrează progresul și pașii următori. Crearea celei mai mici inimi artificiale implantabile ridică întrebări practice legate de reglementare, securitate și costuri, pe care echipa va trebui să le gestioneze împreună cu instituțiile medicale și autoritățile competente. Credeți că un proiect născut într-o universitate românească poate schimba pe termen lung modul în care se tratează insuficiența cardiacă avansată în regiune?
Fii primul care comentează