Rice University anunță lansarea Rice Brain Institute, un centru interdisciplinar din Houston care reunește ingineri, chimiști, biologi, psihologi și specialiști în științe sociale pentru a cerceta creierul și a găsi soluții pentru afecțiunile neurologice asociate îmbătrânirii. Inițiativa intervine într-un context în care boli precum Alzheimer, Parkinson și diverse tipuri de demență sunt în creștere la nivel mondial, iar Texasul discută alocarea a 3 miliarde de dolari pentru cercetarea demenței prin Propunerea 14.
Creierul a captat interesul umanității de secole, de la primele disecții la noile instrumente digitale care ne permit monitorizarea în timp real. Rice valorifică această tradiție și o extinde printr-un model orientat spre inginerie: soft robotics, neuroimagistică, inteligență artificială și senzori neurali sunt combinate cu biologia moleculară și psihologia pentru a descifra procesele din spatele memoriei, mișcării și emoțiilor. Campusul din Houston, situat în proximitatea Texas Medical Center, cel mai mare complex medical din lume, oferă acces la parteneri clinici și resurse ce pot accelera tranziția de la descoperire la aplicație practică.
RBI se va baza pe trei piloni complementari. Neuroengineering Initiative, inițiată în 2018 și deja susținută cu peste 78 de milioane de dolari în finanțări și colaborări cu mai mult de 50 de parteneri, se concentrează pe dezvoltarea de dispozitive și tehnologii care interacționează direct cu creierul, de la senzori neurali la roboți pentru reabilitare. Coordonatorii acestei direcții, Behnaam Aazhang și Jacob Robinson, își propun să extindă aceste realizări pentru a crea instrumente ce pot explica funcțiile cerebrale și pot contribui la restaurarea lor în caz de afectare.
Al doilea pilon, Neuroscience Initiative, aduce laolaltă experți în biologie celulară, neurobiologie, chimie și fizică pentru a investiga mecanismele fundamentale ale dezvoltării și neurodegenerării. Cercetători precum Pernilla Wittung-Stafshede și Rosa Uribe vor aplica tehnici de ultimă generație pentru a studia procese de la nivel molecular până la comportament, cu scopul de a înțelege formarea memoriei și declanșarea bolilor neurodegenerative.
Al treilea pilon, Brain and Society Initiative, conectează rezultatele științifice cu aplicații sociale și politici publice. Lideri precum Simon Fischer-Baum și Harris Eyre vor examina cum cercetările pot influența educația, piața muncii, sistemul judiciar și sănătatea publică, astfel încât progresele să aibă relevanță în viața cotidiană. Accentul este pus pe dezvoltarea de intervenții și politici care pot îmbunătăți sănătatea creierului și echitatea în accesul la acestea.
Conducerea universității subliniază urgența și costurile asociate sănătății creierului: tulburările neurologice și cele de sănătate mintală au un impact economic estimat la aproximativ 5 trilioane de dolari anual, cu proiecții care ar putea ajunge la 16 trilioane până în 2030. Prin combinarea științei fundamentale cu inovația tehnologică și analiza socială, Rice urmărește să reducă povara acestor afecțiuni prin îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu leziuni cerebrale, tulburări neurodezvoltive sau boli neurodegenerative, precum și prin scăderea mortalității și a prevalenței tulburărilor mintale.
Structura RBI se diferențiază de multe institute tradiționale prin pornirea de la capacitățile inginerești ale universității, iar colaborarea cu Texas Medical Center și alte parteneriate, cum este Rice-Houston Methodist Center for Neural Systems Restoration, oferă o fundație solidă pentru testare clinică și comercializare. Printre obiectivele practice se numără dezvoltarea de tehnologii care să măsoare, să modeleze și, acolo unde este posibil, să moduleze activitatea cerebrală în timp real.
Rice valorifică resursele sale educaționale și de mediu: campusul împădurit de 300 de acri, raportul favorabil student-profesor și sistemul colegiilor rezidențiale susțin un mediu propice colaborării interdisciplinare. Instituții interne precum Baker Institute for Public Policy și Kinder Institute for Urban Research aduc expertiză în formularea politicilor și în traducerea științei în strategii publice.
Institutul își propune să abordeze teme clare, neurodegenerare, sănătate mintală, traumatisme craniene și neurodezvoltare, și urmărește obținerea de rezultate măsurabile în reducerea poverii acestor afecțiuni. Structura academică reunește decani și directori care promovează integrarea cercetării moleculare cu aplicațiile tehnologice, astfel încât descoperirile să fie transformate în intervenții utile. De asemenea, propunerea de finanțare DPRIT din Texas, dacă va fi aprobată de electori, ar putea furniza resurse semnificative pentru accelerarea acestor eforturi la nivel de stat.
Rice Brain Institute nu este doar un ansamblu de laboratoare; reprezintă un angajament pragmatic de a conecta laboratoarele cu sălile de clasă, spitalele și platformele de politică publică. Modelul valorizează colaborarea interdisciplinară, iar succesul va depinde de combinarea biologiei moleculare, ingineriei aplicate și înțelegerii realiste a contextului social în care trăiesc pacienții și familiile lor.
RBI reflectă o tendință globală de a integra inteligența artificială, instrumentele avansate de imagistică și ingineria biomedicală pentru rezolvarea provocărilor medicale complexe. Exemplul concret al Neuroengineering Initiative, cu finanțări de 78 de milioane de dolari și parteneriate cu Texas Medical Center, demonstrează că instituția dispune deja de infrastructura necesară pentru un astfel de proiect. Propunerea 14 din Texas, cu potențialii 3 miliarde de dolari pentru DPRIT, rămâne un factor extern care poate amplifica impactul acestor inițiative.
Rice readuce în prim-plan ideea că știința solidă trebuie corelată cu politici eficiente și cu instrumente aplicabile în practică. Dacă tehnologiile dezvoltate la Rice vor fi implementate în spitalele din Houston sau în proiecte pilot la scară largă, beneficiile ar fi quantificabile: mai multă cercetare translațională, intervenții validate și, pe termen lung, o reducere a impactului socio-economic al bolilor cerebrale. Pentru cei interesați, merită urmărite nume precum Behnaam Aazhang, Jacob Robinson, Pernilla Wittung-Stafshede sau Simon Fischer-Baum, precum și evoluția Propunerii 14 la vot.
Rice Brain Institute se aliniază tendințelor globale în neuroștiințe și arată cum o universitate poate combina expertiza tehnologică și științifică pentru a aborda probleme complexe precum Alzheimer și alte afecțiuni neurologice. Acest model interdisciplinar poate servi drept exemplu pentru alte centre universitare care doresc să conecteze cercetarea cu impactul social, mai ales atunci când există oportunități semnificative de finanțare precum DPRIT. Cum credeți că ar trebui folosite resursele de la Rice și potențialii 3 miliarde din Texas pentru a obține rezultate concrete în sănătatea creierului?
Fii primul care comentează