Știrea privind numirea Oanei Gheorghiu în funcția de viceprim-ministru și reacțiile ulterioare se concentrează pe identitatea propunerii, ce a afirmat Dominic Fritz despre aceasta și tensiunile generate de criticile anterioare ale candidatei la adresa președintelui SUA. Istoric, trecerea unei figuri din societatea civilă în politică a stârnit mereu dezbateri: de la filantropi ajunși factori de decizie până la activiști transformați în demnitari, schimbarea aduce în prim‑plan întrebări despre libertatea de exprimare, responsabilitatea publică și echilibrul în relațiile externe.
Dominic Fritz, liderul USR, a declarat miercuri seară la Antena 1 că nominalizarea Oanei Gheorghiu pentru postul de viceprim-ministru este o alegere foarte bună. El a susținut că Gheorghiu a arătat că poate mobiliza încrederea și resursele oamenilor, menționând inițiativa Dăruiește Viață ca exemplu. Fritz a subliniat că ar fi periculos ca politicienii să excludă persoane din viața publică pentru opinii formulate anterior, opinii care, în opinia sa, sunt perfect legitime. De asemenea, a afirmat că relația cu Statele Unite trebuie bazată pe respect, nu pe o subordonare totală.
Referitor la o postare veche în care Oana Gheorghiu îl critica dur pe președintele american Donald Trump, Fritz a explicat că acele afirmații provin de la un cetățean și că orice cetățean are dreptul constituțional să comenteze despre lideri, fie din România, fie din alte state. El a precizat că rolul pe care îl va avea Gheorghiu în guvern nu presupune reprezentarea directă a României în raport cu Statele Unite, ci responsabilități pe un alt segment al conducerii țării. Din acest motiv, Fritz consideră numirea nu doar adecvată, ci și un semnal important că libertatea de exprimare este încă respectată în România.
Contextul acuzațiilor datează din februarie 2025, când Oana Gheorghiu a folosit un ton dur la adresa lui Donald Trump într-o postare pe Facebook. În acea postare, ea critica atitudinea unor lideri față de situația din Ucraina și a folosit un limbaj incisiv pentru a-și arăta indignarea față de anumite comportamente politice. Aceste comentarii au fost readuse în atenție odată cu nominalizarea ei.
Președintele Nicușor Dan a semnat miercuri decretul de numire a Oanei Clara Gheorghiu ca viceprim-ministru, în pofida solicitărilor PSD de a respinge propunerea. Decretul a fost înaintat către Monitorul Oficial și urma să fie publicat joi, 30 octombrie. Depunerea jurământului este programată joi la ora 10:00, la Palatul Cotroceni, iar premierul Ilie Bolojan va lua parte la ceremonie.
Ilie Bolojan a fost cel care a propus-o pe Oana Gheorghiu pentru această poziție. Gheorghiu este recunoscută ca una dintre cofondatoarele Asociației Dăruiește Viață și pentru contribuția la realizarea primului spital pentru copii cu cancer din România, proiect care i-a adus vizibilitate publică și apreciere pentru activitatea în domeniul sănătății și implicarea civic‑socială.
Reacțiile politice nu au întârziat: Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a cerut retragerea imediată a propunerii, susținând că menținerea acesteia ar putea afecta relația cu Statele Unite și ar provoca un dezastru diplomatic ireparabil cu partenerul strategic. Opiniile publice rămân împărțite, iar disputa reflectă tensiunile dintre susținerea pentru actorii civici care intră în politică și îngrijorările legate de diplomație și imaginea externă a României.
Editorialul final discută conflictul dintre libertatea de exprimare și responsabilitatea publică și evidențiază două aspecte concrete: numirea Oanei Gheorghiu și comentariile ei din februarie 2025 despre Donald Trump. Tranziția de la activism la funcții publice aduce avantaje practice, precum experiența în proiecte sociale și capacitatea de a mobiliza resurse pentru cauze precum construcția spitalului pentru copii cu cancer, dar pune și în discuție modul în care sunt interpretate opiniile personale ale acestor persoane în context diplomatic. Pozițiile politice, declarațiile publice ale lui Fritz, decizia de numire semnată de Nicușor Dan și apelul la retragere formulat de Sorin Grindeanu, ilustrează cât de atentă devine scena politică la fiecare declarație trecută. Cum poate fi conciliat dreptul la opinie al unui cetățean cu așteptările unei diplomații stabile într-o relație cu un partener strategic precum SUA?
Fii primul care comentează