Știrea despre furtul din galeria Apollo a Muzeului Luvru, petrecut pe 19 octombrie, a readus în discuție vulnerabilitățile instituțiilor vechi de secole, muzeul adăpostește bijuteriile coroanei franceze, componentă esențială a patrimoniului național. Evenimentul amintește de scene din filme cu hoți curajoși, dar realitatea descrie o spargere în plină zi, urmată de o anchetă penală care încă nu a recuperat obiectele dispărute.
Doi dintre suspecți au fost reținuți și, potrivit procurorului-șef al Parisului, Laure Beccuau, au admis parțial implicarea. Investigarea relevă că patru persoane cu glugi au pătruns în galeria Apollo în timpul programului de vizitare și au plecat cu opt piese de mare valoare, bijuterii estimate la aproximativ 102 milioane de dolari, înainte de a fugi cu motocicletele. Se pare că accesul s-a realizat printr-o fereastră de la etaj, în timp ce două persoane au rămas în exterior, pe stradă, probabil pentru a facilita fugă de la locul faptei.
Anchetatorii au arestat doi bărbați sâmbătă, după ce au fost identificați prin urmele de ADN găsite la fața locului. Unul este cetățean algerian, în vârstă de 34 de ani, șomer, stabilit în Franța din 2010; a fost prins în timp ce încerca să urce într-un avion spre Algeria. Celălalt are 39 de ani și era deja plasat sub supraveghere judiciară într-un dosar legat de furt agravat. Ambii locuiesc în Aubervilliers, în suburbia nordică a Parisului, o zonă cunoscută pentru dificultățile economice ale locuitorilor.
Procurorul Beccuau a precizat că, pentru moment, nu există probe care să indice că furtul ar fi fost organizat din interiorul muzeului. Ancheta nu exclude însă existența unui grup mai amplu sau a unei persoane care ar fi putut comanda jaful și ar fi fost destinatarul bijuteriilor. Conform dreptului francez, procurorii vor cere plasarea celor doi sub anchetă oficială pentru multiple suspiciuni de furt organizat; această măsură nu echivalează cu o condamnare, ci semnalează existența unor indicii suficiente pentru a continua cercetările.
Cazul pune problema securității instituțiilor culturale, în special a celor cu flux mare de vizitatori, și a modalităților de protejare a bunurilor de patrimoniu fără a transforma vizita într-o experiență intimidantă din punct de vedere securitar. Luvru rămâne un simbol al artei și istoriei, dar și un exemplu despre necesitatea adaptării infrastructurii și procedurilor de protecție la riscurile contemporane. Rămâne incert dacă bijuteriile vor fi recuperate; procurorul a afirmat că speră ca acestea să fie găsite și returnate muzeului.
Titlul jafului, data de 19 octombrie, valoarea de circa 102 milioane de dolari și galeria Apollo sunt detalii concrete care reflectă amploarea incidentului și importanța colecției afectate. Unii suspecți au fost identificați prin ADN și doi dintre ei au fost reținuți; unul încerca să părăsească țara, iar celălalt era deja sub supraveghere judiciară. Cum va arăta protecția obiectelor de patrimoniu în muzee precum Luvru, ce măsuri practice pot fi implementate rapid și ce consecințe are acest caz pentru politica de securitate muzeală rămân întrebări deschise. Ce crezi că ar trebui schimbat la protecția muzeelor ca să evităm astfel de incidente?
Fii primul care comentează