România și-a întărit poziția de furnizor agricol semnificativ pentru piețele externe, iar ultimele statistici publicate de Comisia Europeană prin Agridata Europa indică faptul că, în 2025, țara a ocupat primul loc în exporturile de cereale în Uniunea Europeană și a înregistrat valori record la exportul de animale vii către țări din afara UE, cu legături comerciale constante, în special în Orientul Mijlociu.
Anunțul vine pe fundalul unei performanțe agricole cu rădăcini istorice, România a fost recunoscută îndelung pentru solurile fertile din Câmpia Română și pentru tradiția pastorală din regiunile montane. Astăzi, modernizarea și schimbările de politică au transformat acea tradiție în rezultate măsurabile: în prima parte a anului comercial 2025/2026, România a rămas lider la exportul de cereale din UE, iar în primele zece luni ale lui 2025 exporturile de animale vii au atins aproape jumătate de miliard de euro. Structura acestor venituri evidențiază clar ce a funcționat: 210 milioane de euro din vânzarea de oi vii, 150 milioane din bovine și 100 milioane din păsări vii. Nu e vorba de romantism, ci de o balanță comercială favorabilă pentru fermieri și pentru finanțele publice.
Florin-Ionuț Barbu, ministrul Agriculturii, a pus accent pe contribuția producătorilor și fermierilor români, iar cifrele susțin consolidarea în piețele internaționale. Această performanță nu este întâmplătoare: cadrul politic și financiar creat în ultimii doi ani și jumătate a avut un rol important. Reformele în sistemul de subvenții, schemele de ajutor de stat dedicate zootehniei și direcționarea fondurilor europene către investiții în ferme, procesare și bunăstarea animală au fost elemente cheie. În practică, s-au unit resurse financiare și reguli pentru a transforma producția în produse competitive pe piețele externe.
Planul Strategic 2023–2027 și măsurile de sprijin au furnizat instrumente financiare relevante: peste 3 miliarde de euro pentru investiții în ferme animale, unități de procesare și sisteme de irigații; scheme cuplate și ajutoare naționale tranziționale destinate ovine, bovine și păsări; programe de bunăstare și biosecuritate finanțate din fonduri europene și bugetul de stat; plus instrumente de marketing pentru promovarea produselor românești în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia. Toate acestea au sporit capacitatea de export și au consolidat România ca un partener de încredere pentru importatorii din afara UE.
Efectul este întărirea poziției României pe harta comerțului agricol: datele din 2025 arată că nu suntem doar producători, ci și exportatori puternici de cereale și animale vii. Investițiile și reformele au sens economic: sprijin pentru ferme, procesare mai eficientă și politici care încurajează respectarea standardelor de bunăstare au transformat potențialul agricol într-un avantaj competitiv.
Faptul că exporturile de oi au ajuns la 210 milioane de euro, cele de bovine la 150 milioane și cele de păsări la 100 milioane evidențiază sectoarele care trag cel mai mult în cifre. Strategiile de promovare pe piețe precum Orientul Mijlociu au intensificat eforturile comerciale, în timp ce subvențiile și schemele naționale au redus riscurile pentru fermierii care investesc în modernizare. Aceasta nu este doar o relatare a cifrelor, ci și un exemplu despre cum politici coerente și finanțare direcționată pot modifica structura exporturilor unei țări.
Datele Agridata Europa puse la dispoziție de Comisia Europeană oferă o imagine clară: România a revenit în frunte la cereale în UE și a înregistrat performanțe notabile la exportul de animale vii în afara blocului comunitar. Aceasta reflectă atât tradiția agricolă, cât și adaptarea la cerințele piețelor moderne, unde calitatea, bunăstarea animală și lanțurile de procesare eficiente contează la fel de mult ca suprafețele cultivate.
Fără elogii, merită reținut câteva elemente concrete: sumele exacte (210, 150, 100 milioane euro), perioada analizată (primele zece luni din 2025 și prima parte a anului comercial 2025/2026) și instrumentele politice folosite (Planul Strategic 2023–2027, scheme cuplate, fonduri pentru investiții și programe de marketing). Aceste date arată sectoarele motor ale creșterii și politicile cu impact. Rămâne de stabilit cum pot fi folosite aceste resurse pentru diversificarea exporturilor sau pentru adăugarea de valoare în lanțul de procesare, una din întrebările practice pentru viitor.
România a demonstrat din nou că poate produce la scară și calitate; rămâne de urmărit dacă viitoarele investiții vor transforma această performanță într-un lanț valoric durabil, cu mai multă procesare internă și produse cu valoare adăugată. Ce priorități crezi că ar trebui să aibă politicile agricole în următorii ani: investiții în procesare, sprijin pentru ferme mici sau extinderea piețelor externe?
Fii primul care comentează