Documentele ministeriale menționează explicit că lipsa capacității de a respecta termenul de decontare ar afecta implementarea programului și ar împiedica atingerea obiectivelor pentru care a fost creată finanțarea, adică reabilitarea sau extinderea rețelei naționale de transport gaze deținută de Transgaz. Pe scurt, nu este vorba doar despre bani alocați, ci despre modul în care structurile administrative și piața de profil pot transforma acele fonduri în lucrări concrete.
Suma aprobată în septembrie 2024 acoperă trei investiții distincte: conducta Prunișor, Orșova, Băile Herculane, Jupa, pentru care se alocă 229, 1 milioane lei; conducta Mihai Bravu, Siliștea, cu 169, 1 milioane lei; și conducta Tetila, Horezu, Râmnicu Vâlcea, cu 101, 7 milioane lei. Motivația oficială pentru utilizarea Fondului de Mediu a fost aceea că proiectele de transport gaze sunt văzute ca parte a eforturilor de decarbonare, prin înlocuirea centralelor pe cărbune cu centrale pe gaz, deci contribuie la consolidarea infrastructurii critice naționale. Pe scurt, s-a făcut o legătură între modernizarea rețelei de gaze și obiectivele energetice pe termen mediu.
Măsura propusă are și o miză practică: menținerea indicatorilor de performanță asociați obiectivelor de mediu și pregătirea sistemului energetic pentru țintele de decarbonare. Schimbările legislative din 2024 care au permis accesarea Fondului de Mediu pentru astfel de proiecte arată cât de mult se negociază, la nivel intern, modalitățile de finanțare atunci când fondurile europene devin mai selective. În plus, exemplele concrete din contractele pentru Prunișor, Orșova, Băile Herculane, Jupa, Mihai Bravu, Siliștea și Tetila, Horezu, Râmnicu Vâlcea ilustrează cum sunt distribuite sumele și unde se concentrează investițiile.
Pe lângă justificările logistice și administrative, schimbarea de strategie reflectă și o realitate mai amplă: la nivel european există reticență în finanțarea proiectelor legate de gaze, iar guvernele caută soluții interne pentru a menține proiecte considerate strategice. Aceasta exercită o presiune suplimentară asupra mecanismelor naționale de finanțare și le cere să fie suficient de flexibile în fața întârzierilor cauzate de probleme de aprovizionare, lipsa forței de muncă specializate sau proceduri de achiziții lente.
Ghidul de finanțare pentru Programul de reabilitare și extindere a rețelei Transgaz a fost semnat de Ministerul Mediului la 30 decembrie 2024. Pe baza acestui ghid, Administrația Fondului pentru Mediu a încheiat trei contracte cu Transgaz pentru proiectele menționate. Un element important al ghidului este clauza care prevede că, dacă beneficiarul nu depune nicio cerere de decontare în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a contractului, contractul își pierde valabilitatea. Aceasta transformă termenul într-un punct sensibil: nu este vorba doar de aprobarea fondurilor, ci și de capacitatea efectivă de a cheltui și a deconta în timp util.
Ghidul și documentele conexe rămân surse de informații pentru cei interesați de pașii următori: aprobarea ghidului la 30 decembrie 2024, cele trei contracte semnate de Administrația Fondului pentru Mediu cu Transgaz și clauza inițială de 12 luni pentru depunerea cererilor de decontare, ce ar putea fi extinsă la 18 luni. Aceste date oferă un cadru clar despre cum au fost stabilite sumele și ce se așteaptă în termeni procedurali.
Extinderea termenului propusă de Ministerul Mediului reflectă o încercare de a alinia reglementările cu realitățile economice: dacă la semnarea contractelor se impun termene stricte de decontare care nu pot fi respectate din cauze externe, programul riscă să rămână doar pe hârtie. Din această perspectivă, o prelungire la 18 luni ar oferi Transgaz mai multă marjă pentru a derula achiziții, a mobiliza resurse și a genera documentația necesară pentru decontări, reducând riscul ca finanțarea să fie anulată înainte ca lucrările să înceapă efectiv.
Transgaz a semnalat dificultăți în respectarea acestui termen de 12 luni, iar documente interne ale Ministerului Mediului arată că aceste avertizări au condus la propunerea extinderii termenului la 18 luni. Motivele invocate privesc contextul geopolitic, care complică lanțurile de aprovizionare cu materiale, și blocajele din procedurile de achiziții publice. Aceste blocaje sunt agravate de numărul redus de operatori economici atestați pentru lucrări specifice rețelelor de transport gaze, ceea ce limitează concurența și capacitatea de execuție. Prin urmare, respectarea termenului de 12 luni pentru demonstrarea cheltuielilor și solicitarea decontărilor ar putea să nu fie realistă pentru beneficiari.
Propunerea de prelungire a termenului la 18 luni urmărește, așadar, două obiective: să mențină proiectele în curs și să protejeze scopul inițial al finanțării, respectiv pregătirea pentru decarbonare prin consolidarea rețelei de transport gaze. În același timp, situația scoate în evidență o tensiune: pe de o parte, necesitatea accelerării modernizării infrastructurii energetice; pe de altă parte, limitările practice ale execuției și finanțării într-un context geopolitic și economic complex.
Propunerea ministerială reflectă, în esență, adaptarea regulilor la realități concrete: întârzierile din lanțul de aprovizionare, numărul restrâns de operatori atestați și constrângerile procedurilor de achiziții publice pot împiedica respectarea termenelor standard. Rămâne de urmărit dacă această ajustare va asigura o implementare mai eficientă sau va necesita noi modificări administrative. Cum crezi că ar trebui echilibrată nevoia de viteză în implementare cu respectarea standardelor de transparență în achiziții?
Ghidul aprobat la finalul anului trecut și contractele rezultate rămân cadrul oficial, dar ajustările propuse indică o flexibilitate în procesul administrativ menită să evite blocajele. Această situație oferă și o lecție practică: când proiectele sunt sensibile din punct de vedere tehnic și logistic, termenele standard trebuie uneori adaptate pentru a nu transforma finanțarea într-un obstacol. În cazul Transgaz, sumele, 229, 1 milioane lei, 169, 1 milioane lei și 101, 7 milioane lei, reprezintă puncte de plecare, însă implementarea efectivă depinde de capacitatea de a gestiona achizițiile publice și de a găsi furnizori atestați.
Guvernul României a decis să aloce 500 de milioane de lei din Fondul de Mediu pentru trei proiecte de conducte administrate de Transgaz, însă ritmul de implementare pune presiune pe termenele de decontare și pe lanțurile de aprovizionare. Hotărârea urmează unei modificări juridice din iunie 2024 care a permis includerea lucrărilor de reabilitare și extindere a rețelei naționale de gaze printre proiectele eligibile pentru finanțare din Fondul de Mediu, iar contextul european mai puțin favorabil proiectelor pe gaze a determinat statul să caute surse interne de finanțare.
Documentele ministeriale subliniază și un risc mai larg: dacă beneficiarul nu poate respecta termenele, programul s-ar putea bloca, indicatorii de performanță nu ar fi îndepliniți, iar scopul investițiilor, îmbunătățirea calității mediului prin reabilitarea și extinderea rețelei Transgaz pentru decarbonarea sistemului energetic, ar avea de suferit. În acest context, propunerea de prelungire a termenului de decontare la 18 luni apare ca o măsură menită să adapteze regulile la realitatea economică și operațională actuală a proiectelor de infrastructură.
Comunicatul.com - Platforma ta de știri și comunicate gratuite
Fii primul care comentează