La începutul lunii noiembrie 2025, Bruxelles va găzdui o întâlnire menită să modeleze felul în care orașele europene tratează incluziunea și dezvoltarea locală. De la inițiative pornite în România până la sălile Parlamentului European, discuțiile vor stabili utilizarea instrumentului CLLD în viitorul cadru financiar al UE.
Conceptul dezvoltării urbane prin implicarea comunităților nu este nou; proiectele locale au transformat cartiere timp de decenii, iar acum această mișcare capătă o dimensiune europeană. Între 3 și 5 noiembrie 2025 se lansează oficial Rețeaua Europeană a Grupurilor de Acțiune Locală Urbane, EUrbanLAG Net. Evenimentul are loc la Bruxelles, gazduit de eurodeputații Victor Negrescu și Ștefan Mușoiu, iar participanții provin din autorități naționale, din Comisia și Parlamentul European, precum și din administrații locale, ONG-uri și echipe de proiect din mai multe state membre. Practic, conferința reunește oameni care activează la toate nivelurile decizionale, de la primarii care cunosc cartierele până la cei care negociază bugetele la Bruxelles.
Nucleul reuniunii este sesiunea din 4 noiembrie, organizată în incinta Parlamentului European. Acolo va fi lansat oficial apelul ca 5% din bugetul UE pentru perioada 2028–2034 să fie destinat CLLD urban. Susținătorii consideră CLLD un instrument eficient pentru reducerea excluziunii sociale, îmbunătățirea calității vieții și consolidarea democrației locale, adică soluții pornite din nevoile reale ale comunităților, nu doar din planuri teoretice. Suma propusă nu este doar o cifră, ci miza: o astfel de alocare ar însemna resurse stabile pentru programe care au deja rezultate tangibile în anumite orașe.
Inițiativa are rădăcini în România: rețeaua se naște din eforturile GAL-urilor Urbane românești, care au integrat comunitățile marginalizate în strategiile locale CLLD. Datele prezentate arată că peste 200.000 de persoane au beneficiat de măsuri și sprijin prin aceste strategii, poziționând România drept unul dintre promotorii acestei abordări la nivel european. Valentin Gheorghe Dimon, președintele rețelei, a subliniat că modelele locale pot constitui baza unor politici europene care pornesc de jos în sus. Nu este doar o formulă frumoasă: este o practică care, în multe locuri, a generat proiecte concrete, de la reamenajări de spații publice până la programe de incluziune socială direcționate.
Reuniunea are un impact dublu: pe termen scurt va evalua modul în care CLLD funcționează în actualul ciclu financiar, iar pe termen lung va propune soluții pentru viitorul buget al UE. În acest cadru, participanții vor discuta recomandări clare pentru perioada 2028–2034, într-un moment în care Comisia Europeană finalizează propunerile legislative. Practic, nu este doar o întâlnire protocolară: se vor construi argumente menite să influențeze alocările financiare și prioritățile politice pentru anii următori.
Prezența europarlamentarilor Victor Negrescu și Ștefan Mușoiu, care oficial găzduiesc evenimentul, pune în evidență importanța pe care România a câștigat-o în aceste dezbateri. Gazduirea demonstrează că inițiativa românească a fost preluată la nivel european și că vocea reprezentanților locali are acces la canalele decizionale. Pentru cei interesați de transformarea politicilor urbane în practici aplicabile, aceasta poate reprezenta un punct de referință: Parlamentul European devine locul în care idei locale pot obține susținere financiară la scară largă.
EUrbanLAG Net deschide un capitol practic al discuțiilor despre dezvoltare urbană și incluziune. Evenimentul marchează tranziția de la modele izolate la o abordare coordonată, susținută pe plan european. Dezbaterea privind alocarea celor 5% din bugetul UE pentru CLLD urban rămâne esențială: dacă va fi adoptată, va furniza resurse pentru zeci sau sute de proiecte locale; dacă nu, discuțiile vor ajuta la clarificarea nevoilor și a instrumentelor care dau rezultate.
Evoluția concretă a GAL-urilor Urbane din România și sprijinul primit în Parlamentul European demonstrează că soluțiile locale pot influența agenda europeană. Exemplele practice, cele peste 200.000 de persoane sprijinite, implicarea europarlamentarilor Negrescu și Mușoiu și sesiunea programată pe 4 noiembrie în Parlament, arată cum o inițiativă locală poate ajunge pe mesele decidenților de la Bruxelles. Creșterea vizibilității CLLD urban deschide oportunități de finanțare și modele de colaborare pe termen lung.
Partea finală provoacă la reflecție: 4 noiembrie 2025 marchează data în care Parlamentul European va primi apelul pentru alocarea a 5% din bugetul 2028–2034 pentru CLLD urban, bazat pe experiența GAL-urilor Urbane din România, care au documentat sprijin pentru peste 200.000 de persoane. Cum ar putea administrația locală din orașul tău să valorifice un astfel de instrument dacă ar avea acces la resurse stabile?
interesant, mă bucur că se pune problema asta la nivel UE. daaar… 5% din buget sună bine pe hârtie, dar contează cum se cheltuie efectiv. la noi GAL-urile au rezultate, ok, dar unele proiecte tot ajung birocratie și chestii care nu țin pe termen lung. ar fi fain dacă ar veni și suport tehnic real: formare pentru administrații locale, ghiduri clare, evaluări independente, nu doar bani. și btw, dacă tot se promite stabilitate financiară, să fie condiții flexibile pt ONG-uri mici — multe nu știu să aplice bancar sau proiecte mari. cineva din primărie ar trebui să zică concret: vrem pârtie de implementare, oameni pe teren, nu doar planuri. în rest, bine că se vede România la masă, sper să nu rămână doar PR.