Medicina și nutriția au atras recent atenția specialiștilor asupra legăturii dintre varză și arsurile la stomac, iar dezbaterea vine din Statele Unite, de la cercetători și clinicieni care investighează alimentele care pot declanșa refluxul acid și când e necesar să fim atenți la dietă. Istoria alimentației a arătat că uneori alimente comune ajung suspectate: uneori din obișnuință sau mit, alteori dintr-o legătură reală explicabilă prin fiziologie și fibre. Pe scurt, varza a fost analizată, iar concluzia nu e atât de simplă pe cât pare.
Cercetători de la University of Texas și echipe asociate cu Johns Hopkins au revizuit alimentele cel mai des legate de refluxul acid. Potrivit acestor evaluări, varza nu apare ca un declanșator evident al arsurilor la stomac. Dr. Brooks Cash, conducătorul secției de gastroenterologie, hepatologie și nutriție de la University of Texas Health Science Center din Houston, afirmă că nu există dovezi solide care să plaseze varza pe lista alimentelor care produc reflux. În schimb, pe acea listă se regăsesc alimente prăjite, ciocolata, sosurile de roșii și alte preparate bogate în grăsimi sau foarte acide, pe care medicii le recomandă a fi evitate în caz de arsuri frecvente.
Legătura frecvent invocată între varză și reflux are o explicație logică: varza este bogată în fibre. O cană de varză (aproximativ 90 g) conține în jur de 2, 25 g de fibre, ceea ce reprezintă aproximativ 8% dintr-un aport zilnic orientativ de 28 g. Fibrele sunt, în general, benefice pentru sănătatea intestinală și, în unele studii care au urmărit creșterea aportului de fibre pe intervale scurte, pot reduce simptomele de reflux. Totuși, o creștere bruscă a consumului de fibre poate produce gaze și balonare, iar balonarea poate preceda uneori senzația de reflux. Astfel, legătura este indirectă: nu varza în sine cauzează refluxul, ci reacția individuală la un aport mare de fibre care poate provoca disconfort abdominal la anumite persoane.
Fiecare organism reacționează diferit, spune dr. Cash, deci ceea ce este bine pentru un pacient poate să nu fie pentru altul. De aceea, nutriționiștii și gastroenterologii recomandă adesea ținerea unui jurnal alimentar: notezi ce mănânci și când apar simptomele pentru a identifica declanșatori personali. Pe lista alimentelor mai frecvent asociate cu agravarea refluxului se regăsesc preparatele bogate în grăsimi (mâncăruri prăjite, bacon, cârnați, pizza, fast food), alimentele foarte acide precum roșiile și citricele, mâncărurile picante, cafeaua, menta, ciocolata și băuturile alcoolice. Motivul comun este fie stimularea producției de acid, fie relaxarea sfincterului esofagian inferior, fie digestia mai lentă care prelungește timpul în care stomacul conține alimente și acid.
Pe lângă identificarea alimentelor problemă, există și măsuri practice de stil de viață care pot reduce frecvența arsurilor la stomac. Recomandările medicale includ porții mai mici și mese mai dese, evitarea gustărilor cu 3–5 ore înainte de culcare, purtarea hainelor lejere care nu comprimă talia pentru a reduce presiunea abdominală și chiar somnul pe partea stângă, poziție care menține sfincterul esofagian inferior deasupra conținutului stomacal. Renunțarea la fumat este o altă sugestie frecventă. Dacă modificările dietetice și de rutină nu aduc ameliorare, e indicat consultul medical pentru a stabili un tratament adecvat.
Un alt aspect de avut în vedere este hipotiroidismul: persoanele cu această afecțiune sunt sfătuite să limiteze consumul în cantități mari de legume crucifere crude, inclusiv varza, deoarece acestea pot interfera cu utilizarea iodului necesar producerii hormonului tiroidian. Legumele crucifere ce ar trebui consumate cu moderație în hipotiroidism includ varza, broccoli, conopida, ridichile și verdețurile mai închise la culoare precum kale sau mangold.
Analiza varzei în raport cu refluxul oferă o perspectivă mai largă asupra relației dintre alimentație și simptome: medicina caută dovezi cauzale, în timp ce fiecare persoană își formulează propriile reguli pe baza reacțiilor observate. Studiile furnizează date concrete, o cană de varză = 2, 25 g fibre; recomandarea zilnică orientativă ~28 g, iar nume precum dr. Brooks Cash sau instituții precum University of Texas și Johns Hopkins sunt repere clinice utile. Ținerea unui jurnal alimentar și testarea unor modificări simple, precum reducerea grăsimilor sau evitarea cafelei și a sosurilor pe bază de roșii, rămân strategii practice recomandate. Ce experiență ai tu cu varza sau cu schimbările alimentare pentru a gestiona arsurile la stomac?
Fii primul care comentează