Când au apărut indicii privind o schemă fiscală, autoritățile au identificat un circuit creat special pentru a obține rambursări de TVA necuvenite. Ancheta ANAF, bazată pe verificările contabile, arată că mai multe firme au emis facturi fictive pentru tranzacții inexistente, printre acestea servicii de curățenie stradală, întreținere spații verzi și furnizări de echipamente medicale, iar suma totală implicată ajunge la sute de milioane de lei.
Investigația a relevat un mecanism în trei etape: la început, cele trei societăți erau administrate de persoane înruditte cu administratorul firmei beneficiarie, iar ulterior au fost preluate de acesta. Prin acest aranjament tranzacțional au fost emise facturi către societatea beneficiară în valori importante. Prima entitate a emis facturi în valoare totală de 292, 7 milioane lei, din care baza impozabilă este de 246.033.613 lei și TVA aferent de 46.746.386 lei, facturi prezentate ca servicii de punere la dispoziție de personal pentru curățenie și întreținere spații verzi. A doua entitate a înregistrat facturi în valoare de 10 milioane lei, cu o bază impozabilă de 8.553.294 lei și TVA de 1.625.126 lei, declarate ca livrări de materiale de construcții. A treia entitate a emis facturi de 22, 7 milioane lei, având bază impozabilă de 19.121.543 lei și TVA de 3.633.092 lei, pentru materiale de construcții și echipamente medicale.
Ca urmare a verificărilor, ANAF a blocat rambursări ilegale de TVA în valoare de aproximativ 19 milioane lei și a luat măsuri pentru recuperarea unui prejudiciu estimat la peste 55 milioane lei. Ancheta evidențiază nu doar sume, ci și modul în care rețelele economice pot fi structurate pentru a crea aparența unor tranzacții reale: firme intercalate, facturi emise pentru servicii sau bunuri inexistente și legături de rudenie ori preluări succesive care maschează beneficiarul real.
Cazul amintește de practici deja cunoscute în domeniul TVA, când facturi fantomă sau operatori „de ocazie” erau utilizați pentru a obține rambursări sau a diminua artificial taxele datorate. Mecanismele se sprijină pe documente care par în regulă la prima vedere, dar pe care controalele financiare le demontează pas cu pas. Blocarea celor 19 milioane lei la sursă și demersurile de recuperare pentru cele peste 55 milioane lei arată că verificările pot împiedica imediat pierderi la buget, chiar dacă procedurile juridice și recuperările pot dura.
Analiza sumelor concrete pune în lumină dimensiunea schemei: 292, 7 milioane lei facturate printr-un singur intermediar nu sunt neglijabile, iar TVA-ul asociat de 46, 7 milioane lei subliniază cum pot apărea pierderi semnificative dacă astfel de practici rămân nesancționate. Pentru public, rețeta rămâne ușor de înțeles: emiterea de facturi fără operațiuni reale, fie pentru servicii de întreținere, fie pentru materiale ori echipamente medicale, poate genera rambursări ilegale și prejudicii bugetare consistente.
Acțiunea ANAF scoate în evidență instrumentele pe care le are statul pentru a bloca tranzacții suspecte și pentru a demara recuperarea sumelor. Este un semnal că verificările administrative, corelate cu analiza fluxurilor financiare și a legăturilor de conducere ale firmelor, pot descoperi circuite create artificial și pot limita efectele acestora. Cazul mai arată și necesitatea unei atenții sporite la verificarea documentelor fiscale, precum și la trasabilitatea beneficiarilor reali în lanțurile de furnizare.
Factura totală de 292, 7 milioane lei emisă de entitatea nr. 1 rămâne cifra centrală a acestui dosar, iar blocarea rambursărilor de 19 milioane lei reprezintă măsura concretă deja aplicată. Ce ar trebui îmbunătățit în controalele fiscale pentru a preveni astfel de scheme pe viitor?
Fii primul care comentează