Comisia Europeană, ministrul economiei și prim-ministrul României s-au întâlnit la București pentru a discuta traiectoria fiscală a țării și accesul la fondurile UE, subliniind necesitatea menținerii disciplinei bugetare în anii următori. Amintind de negocierile financiare legate de aderarea la Uniunea Europeană și de episoadele în care stabilitatea macroeconomică a fost testată, conversația de față se înscrie într-un lung istoric al echilibrului între cheltuielile publice și cerințele instituțiilor comunitare.
Comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, a estimat pentru acest an un deficit în jur de 8, 3% din PIB, o valoare foarte apropiată de cea comunicată oficial de Guvern, 8, 4%. El a subliniat că este crucial ca România să atingă ținta de deficit stabilită pentru 2026, de 6% din PIB, pentru a păstra stabilitatea financiară obținută și pentru a corecta deficitul excesiv până în 2030. Accesul pe piețele internaționale de capital și capacitatea de a susține investițiile depind, a mai spus el, de menținerea disciplinei fiscale, pe scurt, investitorii caută predictibilitate, nu surprize în buget.
Comisia Europeană va analiza până la sfârșitul lunii noiembrie dacă România respectă recomandările din cadrul procedurii pentru deficit excesiv. Dombrovskis a explicat că, în cazul unei evoluții favorabile, Comisia ar putea evita suspendarea fondurilor europene. Aceasta rămâne o miză semnificativă: fondurile din PNRR sau alte mecanisme comunitare sunt condiționate de rezultatele macroeconomice și de respectarea angajamentelor asumate.
Raportul actualizat depus de România pe 15 octombrie justifică revizuirea țintei de deficit pentru anul în curs, de la 7% la 8, 4% din PIB, și reconfirmă obiectivul de 6% pentru 2026. Raportul ar fi trebuit trimis în aprilie, însă termenul a fost amânat din cauza schimbărilor politice și a consultărilor cu experții Comisiei. Prim-ministrul Ilie Bolojan a reiterat cifrele Guvernului și a spus că la reuniunea Ecofin din 13 noiembrie va fi evaluată performanța României în cadrul procedurii pentru deficit excesiv.
Bolojan a precizat că orice măsură bugetară cu impact asupra planificării fiscale pe 2026 trebuie adoptată în noiembrie. În această categorie intră legi cu prevederi fiscale noi și posibile modificări ale finanțării administrațiilor locale. Un exemplu concret: proiectul de lege privind pensiile magistraților are un impact fiscal limitat, însă adoptarea sa ar debloca 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență și ar crea premisele unei reforme mai ample a schemelor speciale de pensii din România. Așadar, dincolo de cifre, deciziile legislative punctuale pot influența fluxurile financiare europene care susțin modernizarea infrastructurii și a serviciilor publice.
Evaluarea Comisiei până la sfârșitul lui noiembrie și dezbaterea din Ecofin de pe 13 noiembrie sunt repere urmărite îndeaproape: ele vor stabili dacă România își păstrează accesul la finanțare europeană fără restricții. Rămâne de văzut cum vor fi implementate măsurile bugetare promise și dacă ținta de 6% pentru 2026 va fi atinsă, ceea ce ar facilita corectarea excesului de deficit până în 2030.
Raportul din 15 octombrie, cifrele de 8, 4% pentru 2025 și 6% pentru 2026, decizia Ecofin din 13 noiembrie și cei 231 milioane de euro legați de proiectul privind pensiile magistraților sunt repere concrete ale situației actuale. Aceste elemente arată că politica fiscală se negociază atât în cabinetele guvernamentale, cât și la nivel european, iar calendarul legislativ din noiembrie va fi esențial pentru deblocarea unor resurse. Care credeți că vor fi efectele imediate ale acestor decizii asupra investițiilor locale și asupra serviciilor publice?
Fii primul care comentează