De la Budapesta până la New York, tema securității Ucrainei a revenit în atenție: președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Memorandumul de la Budapesta, care oferea garanții reciproce Ucrainei în schimbul renunțării la arsenalul nuclear, s-a dovedit insuficient, iar țara construiește acum o nouă arhitectură de securitate împreună cu aliați occidentali. Contextul amintește de angajamentele asumate la încheierea Războiului Rece și de realitatea geopolitică contemporană, unde promisiunile diplomatice sunt puse la încercare pe teren.
Zelenski a spus în fața Consiliului de Securitate al ONU că Memorandumul de la Budapesta a rămas, practic, doar o declarație fără conținut. De aceea, a anunțat că Ucraina, alături de Marea Britanie, Franța și peste 30 de alte state din așa-numita Coaliție a celor dispuși, elaborează un sistem de securitate nou. Nu toate detaliile acestei arhitecturi au fost dezvăluite, însă inițiativa urmărește eliminarea dependenței exclusive de garanții care nu s-au tradus în sprijin real atunci când a fost nevoie.
Între timp, din Statele Unite, secretarul de stat Marco Rubio a lansat un avertisment: răbdarea președintelui Donald Trump în privința neimpunerii de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei nu este nelimitată. Rubio a sugerat că administrația americană păstrează opțiuni pentru măsuri adiționale, iar tonul general al discuțiilor reflectă o presiune politică ce poate influența decizii viitoare.
Zelenski a mai susținut că Trump a început să aibă mai multă încredere în Kiev, după ce observațiile și datele serviciilor ucrainene au arătat discrepanțe între relatările Moscovei și realitățile de pe front. Această schimbare de atitudine a fost urmată de o declarație surpriză a președintelui american: Trump a afirmat că, cu timp, răbdare și sprijin financiar din partea Europei și în special a NATO, Ucraina ar putea recâștiga toate teritoriile ocupate de la începutul invaziei. Afirmația sa, făcută pe platforma Truth Social, introduce un ton optimist din punct de vedere strategic, dar rămâne condiționată de suportul logistic și politic necesar.
Pe plan economic și militar, atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești au avut un efect semnificativ: potrivit Financial Times, exporturile rusești de motorină au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. Cercetătorii de la Energy Aspects au estimat că 16 din cele 38 de rafinării rusești au fost lovite din august 2025, diminuând capacitatea de rafinare a Rusiei cu peste un milion de barili pe zi și coborând exporturile sub nivelurile anterioare conflictului. Aceste operațiuni tactice schimbă fluxurile comerciale și produc efecte economice vizibile în statisticile energetice.
Tot la ONU, Zelenski a solicitat un sistem comun occidental de apărare antiaeriană capabil să intercepteze rachetele și dronele lansate deasupra Ucrainei. El a argumentat că un astfel de sistem ar putea opri atacurile aeriene și l-ar forța pe Vladimir Putin să caute un armistițiu pe teren, sau cel puțin să-și revizuiască opțiunile operaționale. În esență, este o propunere pentru consolidarea protecției spațiului aerian prin cooperare mai strânsă, cu scopul reducerii costurilor umane și materiale ale conflictului.
În timp ce aceste discuții aveau loc la New York, Rusia a lansat un atac cu drone asupra orașului Zaporojie. Guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov, a raportat o persoană ucisă și cel puțin 15 rănite. Incidentul s-a petrecut aproape simultan cu întâlnirea dintre Trump și Zelenski în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU. Informațiile despre amploarea pagubelor sunt încă parțiale, iar anchetele locale continuă.
Acțiunile militare, negocierile diplomatice și schimbările de ton în declarațiile liderilor reflectă o realitate multipolară în care garanțiile din trecut nu mai sunt suficiente. Memorandumul de la Budapesta, semnat în anii 1990, rămâne un reper istoric, dar experiența recentă arată că instrumentele de securitate trebuie adaptate la noi amenințări, precum atacurile cu drone și operațiunile care reduc capacitățile industriale energetice, și la reacțiile politice ale marilor puteri. Dezbaterea despre un sistem comun de apărare antiaeriană ridică întrebări legate de costuri, interoperabilitate și voință politică, iar impactul economic al loviturilor asupra rafinăriilor adaugă presiune pe decidenți.
Memorandumul de la Budapesta este desemnarea concretă folosită de Zelenski, iar propunerea privind un sistem comun de apărare antiaeriană stârnește întrebări practice despre cine plătește, cine furnizează și cine controlează astfel de capacități. Modul în care se vor alinia Marea Britanie, Franța și cele peste 30 de state din Coaliție în privința echipamentelor, finanțării și regulilor de angajare rămâne esențial pentru eficiența oricărei noi arhitecturi de securitate. Crezi că o alianță mai strânsă pentru apărarea aeriană ar putea schimba cursul conflictului?
Fii primul care comentează