La începutul toamnei, la Radisson Blu din București, a avut loc ediția a zecea RONOG organizată de Asociația Interlan, reuniune care a adunat sute de specialiști și operatori de internet din România și din regiune. Evenimentul a pus din nou în lumină tradiția întâlnirilor tehnice care, de două decenii, modelează dezbaterile despre peering, IXP-uri și infrastructura de rețea în Europa de Sud-Est, pe fondul unor schimbări semnificative în arhitecturile internetului și în geopolitica traficului digital.
Pe 18 septembrie 2025, peste 250 de participanți din 29 de țări au ocupat sala, iar ziua a început cu ritualul obișnuit: înregistrare, cafea și discuții care pun ideile în mișcare. Eric-Andrei Băleanu, președintele Asociației Interlan, a deschis oficial RONOG 10, mulțumind sponsorilor și partenerilor media care au sprijinit ediția aniversară. Organizatorii au mizat pe o rețetă clasică: sesiuni tehnice consistente, prezentări aplicate și suficient timp pentru networking, tocmai ce își dorește cineva care vrea să găsească un peer nou sau să-și extindă rutele.
Prima sesiune, moderată de Virgil Truică de la SalesFlow, a tratat subiecte privind reziliența rețelelor și conectivitatea centrelor de date. Szabolcs Bodosi (RETN) a vorbit despre rutare și reziliență după perturbările cablurilor submarine, iar Piotr Niemyjski (Smartoptics) a explicat provocările interconectării centrelor de date la nivel enterprise. Romeo Boț (TP-Link) a prezentat integrarea soluțiilor Omada și VIGI pentru rețea și supraveghere, iar Thomas Weible (Flexoptix) a discutat evaluarea rezilienței rețelelor până la 800G. Temele au fost tehnice, practice și adresate celor care proiectează sau operează infrastructuri critice.
După o pauză de cafea și discuții informale, a urmat a doua sesiune, găzduită de Tiberiu Gîndu (ISOC Romanian Chapter). Alexandru Tolgyi (ZET.NET) a povestit despre automatizare inteligentă și despre scalarea unei rețele globale până la 50 Tbps, iar Ahmed Eidarous (GNM-IX) a prezentat infrastructura backbone a GNM-IX. Virgil Truică a revenit cu o prezentare despre tendințele atacurilor DDoS în 2025 și metode de atenuare, subliniind era atacurilor la hiper-scală. Octavia de Weerdt (NBIP) a discutat strategia europeană de protecție împotriva DDoS într-un context geopolitic multipolar, iar Siarhei Matashuk (Genie Networks) a arătat cum integrarea datelor eterogene îmbunătățește depanarea, performanța și securitatea peering-ului. Temele au combinat aspectele operaționale cu cele strategice, ceea ce e benefic, nimeni nu dorește surprize când traficul crește.
Sesiunea plenară de după-amiază, moderată de Cristian Sîrbu (Redbit Networks), a abordat subiecte de la tranzitul IPv4 la perspectivele IXP-urilor regionale. Paulius Judickas (IPXO) a discutat starea IPv4 și menținerea funcționării internetului până la adoptarea pe scară largă a IPv6, iar Arnold Nipper (PeeringDB) a adus noutăți din PeeringDB. Chase Clowser (Recorded Future) a oferit o analiză tehnică a unui grup cibernetic legat de DDoS și strategii de apărare pentru organizații, iar reprezentanții RIPE NCC, Jelena Ćosić și Jad al Cham, au încheiat cu o evaluare a IXP-urilor din Europa de Sud-Est și a poziției României ca hub regional de interconectare. Discuțiile au subliniat rolul României în regiune și importanța IXP-urilor pentru performanță și reziliență.
Sesiunea de închidere a fost deschisă de René Fichtmüller (Flexoptix), care a abordat sănătatea mentală și cultura toxică în mediul tehnologic dintr-o perspectivă personală, un subiect din ce în ce mai prezent în companii. Viorel Spînu a vorbit despre LLM-uri și fluxurile agentice care pot redefini arhitectura rețelelor viitorului, iar Javier Avilés (Nokia) a prezentat perspectiva europeană asupra fabricilor de inteligență artificială. Eric-Andrei Băleanu a încheiat cu actualizări despre platformele IXP. Temele au trecut de la latura tehnică pură la considerații despre oameni și modul în care AI influențează planificarea infrastructurilor.
Ziua s-a încheiat într-un ton mai relaxat: concursul Kahoot condus de Eric-Andrei Băleanu și Angela Stănescu. Participanții au răspuns la întrebări inspirate din prezentările zilei; locul 3 a revenit lui Efthymios Ziogas (Internet Hellas), care a primit o geacă branduită InterLAN-IX, locul 2 a fost ocupat de Cesar Petrescu (Universitatea Politehnică București) care a câștigat un switch Cisco WS-C2960CX-8PC-L oferit de Esphere Network, iar locul 1 a fost adjudecat de Andrei-Alexandru Bleorțu (Universitatea Politehnică București) care a plecat acasă cu o trotinetă electrică oferită de EXA Infrastructure. Premiile au fost practice: o vestă pentru vreme rece, un switch pentru upgrade și o trotinetă pentru naveta urbană, fiecare adaptat preferințelor.
Sponsorii au fost numeroși și acoperă segmente importante din ecosistem: ZET.net, IPXO, The Internet Society, TP-Link, Flexoptix, C-Data Technology, Smartoptics, Recorded Future, RIPE NCC, Release14, GNM-IX și alții. Partenerii media au inclus AGERPRES, Ziarul Pozitiv, Biz, PT.ro, Techzilla.ro, IT Mania și altele. După programul oficial, participanții au continuat la petrecerea de networking de la MOKI pentru a marca, totodată, 20 de ani de la înființarea Asociației Interlan; muzica și discuțiile informale au completat agenda tehnică.
RONOG 10 a reconfirmat statutul evenimentului ca platformă centrală pentru operatorii de rețele din România și din regiune, oferind un mix de prezentări tehnice, analize de securitate, dezbateri despre IPv4 versus IPv6 și reflecții asupra impactului AI asupra infrastructurilor. Agenda a fost solidă, speakerii au abordat atât provocările operaționale, cât și cele strategice, iar dialogurile purtate pot genera parteneriate și proiecte concrete pe termen mediu.
Noutățile despre IPv4, discuțiile despre DDoS și rolul IXP-urilor au revenit frecvent în prezentări și reflectă priorități practice: menținerea funcționării rețelelor, protecția traficului și construirea unei infrastructuri regionale rezistente. Programul a inclus sesiuni despre automatizare la 50 Tbps, fabrici de AI și evaluări ale rezilienței până la 800G, semnalând că industria se pregătește pentru creșteri importante de trafic și pentru integrarea AI în operațiuni. Urmează să vedem cum se vor transforma aceste idei în implementări palpabile în rețelele din regiune.
Care dintre temele de la RONOG 10 consideri că va avea cel mai mare impact asupra rețelelor din România în următorii doi ani?
cred că ddos și automatizarea pe trafic mare o să fie cele mai simte efecte in 2 ani, ddos pentru că atacurile au devenit commodity si oricând pot afecta furnizori mai mici sau un serviciu critic si apoi automatizarea la 50 tbps pt că nu-i nimeni care sa mai vrea sa facă manual rute si peering la scara asta vezi să nu rămâi blocat cu modele vechi de operare, plus că LLM-urile sau agentii pot ajuta foarte mult la playbookuri de mitigare dar ai nevoie de integrare cu sisteme de monitorizare si telemetrie ca sa nu fie doar jucarie, si da IXP-urile conteaza dar impactul lor e mai gradual decat o rafala mare de trafic sau un atac care îți scoate din funcțiune node-uri critice, pe scurt investeste in mitigare ddos + automatizare operativa si o să vezi rezultate repede, stiu pare plictisitor dar e pragmatic ms