Știrea despre cine, ce și unde: guvernările landurilor din Germania și cele două mari televiziuni publice ARD și ZDF se află din nou în impas la Curtea Constituțională de la Karlsruhe, iar reforma modului de calcul al contribuției radio-TV pare tot mai puțin probabilă să intre în vigoare.
La finalul anului trecut, șefii guvernelor landurilor au căzut de acord asupra unui proiect care ar fi permis creșterea automată a contribuției pentru serviciile publice de radiodifuziune, în funcție de propunerea Comisiei pentru determinarea necesarului financiar al instituțiilor media (KEF). În practică însă, proiectul nu a fost semnat de toți: Bavaria și Saxonia-Anhalt au refuzat semnătura, iar fără toate certificatele de ratificare depuse până pe 30 noiembrie 2025, tratatul rămâne fără efect. Aceasta este esența răspunsului lui Andreas Handschuh, șeful Cancelariei de Stat din Saxonia, la o întrebare parlamentară recentă.
Motivul refuzului este legat de faptul că ARD și ZDF au reluat procedura împotriva deciziei politicienilor la Curtea Constituțională. Cele două televiziuni contestă faptul că autoritățile nu au adoptat creșterea moderată recomandată de KEF; legislația prevede că autoritățile pot devia de la propunere doar în cazuri excepționale, iar acum judecătorii trebuie să decidă dacă unul dintre aceste cazuri există. Bavaria și Saxonia-Anhalt au anunțat că vor semna tratatul doar dacă ARD și ZDF renunță la acțiunea de la Karlsruhe. Saxonia și-a exprimat solidaritatea cu această poziție, citând, printre altele, respectul față de procedurile Curții Constituționale.
Până când disputa juridică se va clarifica, rămâne în vigoare vechiul mecanism: guvernele și parlamentele landurilor decid asupra propunerilor KEF, iar varianta automată, care ar fi făcut ca propunerea KEF să devină lege dacă majorarea este sub 5% și dacă landurile nu se opun activ, rămâne în expectativă. Pe scurt, planul de automatizare a majorărilor e pus pe pauză până când justiția va spune ultimul cuvânt; și dacă vă întrebați dacă va dura mult, răspunsul e: probabil suficient cât să ținem popcornul pregătit.
Credeți că soluția ar trebui să vină din legislație clară sau e mai bine ca instanțele să tranșeze astfel de dezacorduri între politică și instituțiile publice media?
pai, sincer, mie mi se pare iarăși unul din alea tipice: politicienii trag de timp si televiziunile trag de lege. nu prea ma mir că bavaria și saxonia-anhalt nu semnează, au mereu o atitudine „eu first”, vezi și la altele. și KEF-ul ăsta… propune, dar fără garanții că n-o să fie totul politizat.
nu e doar despre cine plătește mai mult; e despre control. daca instanțele zic că legislația e vagă, atunci normal ar trebui clarificat în parlament — dar cine crede că parlamentul o să găsească acum consens rapid? probabil nimeni. deci se duce la judecători, iar aia poate dura ani.
ps: ar fi util ca in lege să fie prevăzut un mecanism clar de arbitraj sau un comitet independent cu termene stricte, nu doar „lasă-mă să văd”. chestia cu 5% e ok ca limită dar ce înseamnă „deviație excepțională”? pune-o acolo negru pe alb.
eu zic: legislație clară, cu proceduri de urgență. dar… dacă tot intră la Karlsruhe, pregătiți popcornul, că o să fie spectacol lent 🙂