Washington a înaintat la Kiev un plan în 28 de puncte care propune concesii importante în negocierile legate de conflictul cu Rusia, o inițiativă ce readuce în prim-plan tensiunile diplomatice din Europa post-2014 și modul în care marile puteri pot modela rezultatele unor negocieri delicate. Propunerea americană solicită Ucrainei cedarea unor teritorii suplimentare, reducerea dimensiunii forțelor armate și renunțarea definitivă la perspectiva aderării la NATO, măsuri care ar satisface multe dintre cerințele formulate de partea rusă. Reuters, citând surse anonime, arată că presiunea pusă acum pe Kiev ar fi mai intensă decât în orice rundă anterioară de negocieri de pace, iar Statele Unite urmăresc semnarea unui acord-cadru până joi, un termen descris de oficialii americani drept un calendar „agresiv”.
O delegație formată din înalți oficiali militari americani s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski la Kiev pentru a discuta pașii spre un posibil acord. Ambasadorul SUA în Ucraina și șeful departamentului de relații publice al armatei au caracterizat întâlnirea drept una productivă și au spus că Washingtonul împinge pentru un document rapid între părți. Reacția europeană a fost însă inițial rezervată: liderii de la Londra, Berlin și Paris, Keir Starmer, Friedrich Merz și Emmanuel Macron, au purtat convorbiri telefonice cu Zelenski și și-au reconfirmat sprijinul ferm pentru Ucraina, în timp ce șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a sintetizat poziția europeană în două direcții esențiale: slăbirea Rusiei și susținerea Ucrainei.
Oficialii americani au explicat că planul a fost conturat și în urma consultărilor cu Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, fost ministru al apărării până în iulie. Un responsabil american de rang înalt a afirmat că Umerov ar fi fost de acord cu majoritatea punctelor, după ce ar fi sugerat unele amendamente și i le-ar fi prezentat președintelui Zelenski. Umerov a respins însă acea variantă: pe Telegram a declarat că nu a discutat termenii planului și cu atât mai puțin nu i-a aprobat, subliniind că rolul său în vizita din Statele Unite a fost unul tehnic, de organizare a întâlnirilor și de pregătire a dialogului. După întâlnirea delegației americane la Kiev, Umerov a mai făcut clar că Ucraina nu va accepta un plan care îi încalcă suveranitatea.
Această evoluție scoate în evidență o serie de probleme: discrepanțele dintre Washington și aliații europeni privind abordarea negocierilor, ambiguitățile din comunicarea internă de la Kiev și presiunile externe care pot apărea în momente cruciale. Propunerea americană, cu prevederi atât de sensibile, ridică întrebări despre cine vorbește în numele Ucrainei și despre limitele pe care o națiune le poate accepta în numele păcii. Totodată, faptul că lideri precum Starmer, Merz și Macron au reacționat fără a fi consultați inițial semnalează tensiuni în coordonarea transatlantică, iar publicul rămâne cu multe semne de întrebare privind ce înseamnă concret un calendar „agresiv” pentru semnarea unui acord.
Planul în 28 de puncte pune pe masă cedări teritoriale, reducerea forțelor armate și renunțarea la aderarea la NATO. Câteva nume și repere cheie din relatare sunt Volodimir Zelenski, Rustem Umerov, termenul până joi și reacțiile lui Keir Starmer, Friedrich Merz și Emmanuel Macron; toate acestea arată că negocierile nu sunt doar un exercițiu de text, ci și o chestiune de strategie politică, legitimitate internă și coordonare între aliați. Ce crezi, poate un astfel de plan să fie negociat fără a sacrifica suveranitatea și sprijinul intern al Ucrainei?
Fii primul care comentează