Vizita preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Constanţa şi la baza aeriană Mihail Kogălniceanu a scos în evidenţă rolul României în asigurarea securităţii flancului estic al NATO şi contribuţia sa la protejarea spaţiului aerian şi maritim al Mării Negre. Aceasta nu este o noutate: România a jucat de multă vreme un rol esenţial în arhitectura de securitate europeană, iar declaraţiile recente continuă eforturile istorice de întărire militară şi politică în faţa presiunilor externe.
Von der Leyen a subliniat importanţa României atât ca platformă militară, cât şi ca democraţie rezistentă situată pe prima linie a presiunii ruse. Ea a remarcat că Bucureştiul a făcut faţă campaniilor de dezinformare şi manipulare şi şi‑a păstrat sprijinul ferm pentru Ucraina şi Moldova. În discursul său, Comisia a anunţat angajamente financiare semnificative pentru apărare la nivelul UE, inclusiv un pachet de 800 de miliarde de euro până în 2030, cu instrumentul SAFE de 150 de miliarde de euro pentru achiziţii comune de echipamente militare, la care România s‑a raliat deja. Acest fond ar putea susţine şi dezvoltarea industriei de apărare ucrainene, iar Bruxelles‑ul plănuieşte să prezinte curând o foaie de parcurs pentru acoperirea lacunelor de capabilităţi până în 2030.
Von der Leyen a promis, de asemenea, o creştere semnificativă a cheltuielilor de apărare în viitorul buget al UE: de trei ori mai multe resurse pentru securitatea frontierelor, de cinci ori mai multe pentru investiţii în apărare şi o mobilitate militară sporită de zece ori, cu un accent puternic pe capabilităţile maritime. Ea a făcut referire şi la Moldova, proaspăt aniversată pentru independenţă, reafirmând sprijinul Uniunii pentru parcursul european al Chişinăului.
Preşedintele României, Nicuşor Dan, prezent alături de von der Leyen, a evidenţiat rolul strategic al României în arhitectura de securitate a Mării Negre şi a menţionat proiectele importante din cadrul programului SAFE la baza Kogălniceanu şi în portul Constanţa. El a argumentat că iniţiativa nu doar consolidează apărarea europeană, dar creează şi oportunităţi pentru industria românească de apărare de a produce echipamente la nivel local. Totodată, Dan a subliniat că proiectele offshore de gaze, estimate să demareze în 2027, vor întări securitatea energetică a României şi a Europei, un aspect relevant în contextul dependenţelor energetice din ultimii ani. Preşedintele a salutat adoptarea de către UE a unei strategii pentru Marea Neagră şi a propus ca centrul de securitate planificat să fie găzduit la Constanţa, evidenţiind rolul portului ca poartă esenţială pentru orice reconstrucţie a Ucrainei, conexiunea către Europa Occidentală realizându‑se şi prin fluviul Dunărea.
Vizita a fost prima a lui von der Leyen în România de la învestirea lui Nicuşor Dan, iar declaraţiile au avut un ton de cooperare şi consolidare europeană, fără retorică grandioasă, dar cu promisiuni concrete de resurse şi proiecte. Anunţurile despre fondurile SAFE şi propunerile pentru creşterea investiţiilor în apărare şi în securitatea frontierelor subliniază direcţia dorită de Bruxelles: mai multă cooperare şi mai multe capabilităţi pe teren în anii următori.
Anunţul referitor la instrumentul SAFE de 150 de miliarde de euro şi planul general de 800 de miliarde până în 2030 deschid oportunităţi pentru proiecte de modernizare la Kogălniceanu şi pentru extinderea activităţilor în portul Constanţa. Promisiunile privind triplarea fondurilor pentru frontieră şi creşterea semnificativă a mobilităţii militare sugerează un focus pe capabilităţi logistice şi maritime, ceea ce ar putea genera mai multă activitate pentru şantiere, companii locale şi personal militar specializat. Din punct de vedere economic, proiectele offshore preconizate pentru 2027 ar putea schimba semnificativ ecuaţia independenţei energetice a României şi a regiunii.
În încheiere, vizita lasă impresia că securitatea europeană se reconfigurează prin instrumente financiare şi infrastructuri logistice concrete, precum baza aeriană Kogălniceanu şi portul Constanţa. SAFE, suma de 150 de miliarde şi planul până în 2030 sunt elemente tangibile care ar putea transforma modul de planificare a achiziţiilor militare şi de dezvoltare a producţiei locale. Rămâne de văzut cum vor fi implementate proiectele la nivel local şi ce contracte vor sprijini industria românească.
Portul Constanţa, baza Kogălniceanu, instrumentul SAFE de 150 de miliarde şi termenele 2027 şi 2030 sunt repere clare ale acestei vizite care merită supraveghere şi analiză. Cum credeţi că vor influenţa aceste proiecte economia şi securitatea României pe termen mediu?
Cum va afecta, concret pentru portul Constanţa, baza Kogălniceanu şi industria românească de apărare aderarea la SAFE (150 mld) şi planul UE 800 mld până în 2030: locuri de muncă, contracte locale, şantiere, şi riscuri legate de dependenţa tehnologică sau presiuni politice externe?
pare ok pt economie locală, dar vedem transparența contractelor, da?