Un român din patru va înceta să mai vorbească limba română în 30 de ani, avertizează organizatorii Zilei Limbii Române

El subliniază că mulți se uită cu speranță spre Guvern și spre instituții precum Lectoratele de limbă română sau Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, așteptând intervenții oficiale. Totuși, spune Țecu, eforturile acestor instituții sunt doar o picătură într-un ocean; conservarea limbii depinde în mare măsură de implicarea activă a familiilor. Fără transmiterea limbii în casă, inițiativele externe au șanse reduse de succes.
Daniel Țecu, președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa (FADERE), trage un semnal de alarmă în legătură cu starea limbii române în diaspora, prilejuit de Ziua Limbii Române. El descrie un tablou în trepte: prima generație care a plecat în jurul anilor 2000 păstrează limba română, deși uneori cu greșeli; a doua generație, copiii lor, vorbește româna amestecată cu limba țării gazdă; iar problema majoră apare la a treia generație, care într-un procent covârșitor nu mai vorbește româna deloc. Țecu estimează, prudent, că în cel mult 30 de ani peste 25% dintre românii din diaspora nu vor mai folosi limba maternă.
Tu cum crezi că pot păstra familiile limba română în generațiile următoare?
Pe scurt, problema nu e doar instituțională: schimbările se petrec în mod natural în comunități dispersate, iar rezolvarea cere măsuri simple, dar continue, la nivel familial, conversații zilnice în limba română, lectură, povești, menținerea contactului cu literatura și cultura română. Și, da, poate și câte-o glumă spusă acasă în română ajută la păstrarea vocabularului; nu strică nici o vorbă legată de mâncare sau proverbe, cele mai rezistente rămășițe ale unei limbi.