Two Black Boys in Paradise, animație stop-motion difuzată pe Channel 4 despre dragoste, rasism și homofobie

Filmul scurt animat Two Black Boys in Paradise, inspirat dintr‑un poem al autorului premiat Dean Atta și narat de Jordan Stephens, poate fi vizionat acum pe Channel 4, care îl difuzează alături de celelalte producţii nominalizate la secţiunea „Best of British” a festivalului Iris Prize.

Povestea îl urmărește pe Eden, 19 ani, şi pe Dula, 18 ani, doi tineri de culoare care pornesc pe drumul acceptării de sine. Realizat prin stop motion, cu o atenție minuţioasă la detaliu, filmul transfigurează versurile din colecția There is (still) Love Here într‑un spaţiu vizual în care iubirea lor şi alegerea de a nu o ascunde îi conduc către un paradis lipsit de ruşine şi judecată. Pelicula abordează teme sensibile precum homofobia şi rasismul şi relatează lupta autentică pentru identitate, sexualitate şi apartenenţă. Arun Blair‑Mangat aduce elemente sonore non‑verbale, iar Jordan Stephens asigură nararea care leagă imaginea de text.

Jordan Stephens a mărturisit că îl cunoaște pe Dean de mult timp şi că s‑a implicat imediat în proiect, chiar înainte de a fi fermecat de animaţie. El descrie filmul ca pe un omagiu adus apartenenței şi complexităților drumului spre a fi tu însuți, subliniind că, în esență, este o pledoarie pentru iubire. Dean Atta a spus că l‑a bucurat transformarea poemului într‑o animaţie atât de expresivă, simţind fiecare cadru ca pe o celebrare a curajului şi a sincerităţii, iar prezenţa la festivaluri internaționale i‑a întărit încrederea în puterea poveștii.

Difuzarea televizată pe Channel 4 coincide cu selecția filmului la Iris Prize, adesea denumit „Oscarurile” pentru filmele LGBTQ+, un festival dedicat promovării narativelor LGBTQ+ şi extinderii publicului acestora. Channel 4 va menține filmul disponibil online timp de 12 luni, oferind publicului posibilitatea de a-l vedea şi în afara circuitului festivalier. Până în prezent, Two Black Boys in Paradise a fost prezent la peste 40 de festivaluri importante din Marea Britanie şi din străinătate, demonstrând cât de bine a rezonat povestea pe diverse ecrane.

Tema filmului, iubirea care nu se ascunde şi căutarea unui loc sigur în faţa discriminării, rezonează cu numeroase lucrări care îmbină artă şi activism, însă aici mesajul este transmis printr‑o formă poetică transpusă în animaţie manuală, conferindu‑i o textură intimă şi tactilă. Prezenţa unor nume precum Dean Atta, Jordan Stephens şi Arun Blair‑Mangat adaugă greutate artistică: poetul oferă sursa originală, naratorul dă voce unei perspective accesibile, iar echipa de sunet şi animaţie construieşte atmosfera. Difuzarea pe Channel 4 poate mări vizibilitatea filmului în rândul publicului larg, iar traseul festivalier, selecţii multiple şi proiecţii internaţionale, arată cum o lucrare scurtă poate clădi punţi între comunităţi.

Two Black Boys in Paradise rămâne o întâlnire între literatură şi film, între vers şi imagine, şi un exemplu elocvent că temele legate de identitate, iubire şi apartenenţă continuă să găsească expresii noi. Stop motion‑ul acesta are o răbdare în detaliu atât de mare încât aproape recită poezia la fiecare cadru. Va rămâne în minte şi pentru că îşi are rădăcina într‑un poem, iar poemele au obiceiul de a te urmări mult după ce ecranul se stinge.

Two Black Boys in Paradise a ajuns la public prin Channel 4, a fost proiectat la Iris Prize şi a fost prezent la peste 40 de festivaluri. Cum crezi că impactul unui scurtmetraj animat, născut din poezie, se diferenţiază faţă de cel al unui film documentar sau al unui lungmetraj când tratează subiecte precum rasismul şi homofobia?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*