După episoade ca cel al Megaupload, care a scos în evidență cât de expuse pot fi rețelele de găzduire a fișierelor, instanța din Aachen a încheiat o poveste ce a durat peste zece ani: operatorul platformei Share-Online a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru implicarea sa în administrarea unui cyberlocker care a facilitat răspândirea în masă a fișierelor piratate, hotărârea venind în contextul unor acțiuni coordonate între Germania și Olanda. Este o decizie care subliniază clar autoritatea tribunalelor europene asupra modelor de afaceri bazate pe conținut protejat.
Share-Online a funcționat între 2008 și 2019 și a ajuns rapid una dintre cele mai populare platforme de tip cyberlocker din spațiul vorbitor de limbă germană. A atras milioane de utilizatori, a generat zeci de milioane de descărcări și, conform estimărilor, a înregistrat în jur de 50 de milioane de euro venituri. Modelul era simplu și eficient: utilizatorii încărcau materialele, iar platforma oferea viteze mari de descărcare contra cost. Cu alte cuvinte, era o afacere construită pe distribuirea de filme, seriale, software și alte materiale protejate, nu o găzduire neutră în sensul obișnuit.
Punctul culminant a fost în octombrie 2019, când autoritățile germane și olandeze au acționat simultan și au pus imediat capăt activității Share-Online. Aproximativ 20 de milioane de fișiere au dispărut de pe internet peste noapte. Operațiunea a fost coordonată de procurorul Gregory Skavron, cu sprijinul echipelor specializate în criminalitate informatică din Nordrhein-Westfalen și al Alianței pentru Creativitate și Entertainment (ACE), o coaliție globală care reunește peste 50 de companii din industria media și divertisment. Colaborarea dintre autorități și industrie a fost esențială pentru demontarea rețelei, demonstrând că astfel de intervenții sunt operațiuni complexe, transnaționale, și nu simple acțiuni tehnice izolate.
În cursul procesului, operatorul a susținut că platforma reprezenta un spațiu neutru de stocare și că nu poate fi tras la răspundere pentru conținutul încărcat de utilizatori. Instanța a respins această apărare: judecătorii au stabilit că platforma a avut un rol activ, iar simpla gestionare a notificărilor privind încălcări nu este suficientă când modelul de funcționare încurajează sau susține diseminarea fișierelor piratate. Practic, dacă profitul platformei depindea de disponibilitatea și distribuția conținutului protejat, responsabilitatea nu mai poate fi limitată la statutul formal de gazdă neutră.
Verdictul este considerat unul dintre cele mai limpede exemple de condamnare penală a unui operator de cyberlocker în Europa și transmite un semnal clar către alte servicii: profitul obținut din distribuirea masivă a materialelor piratate atrage răspundere penală, nu doar civilă. Rămâne de văzut dacă decizia va descuraja inițiativele mari și organizate sau dacă fenomenul se va fragmenta în direcția unor platforme mai mici, mai greu de urmărit. Cazul arată, totuși, că în prezența cooperării între autorități și industria media, rețelele pot fi identificate și eliminate chiar și după ani de funcționare.
Share-Online a fost închisă în octombrie 2019. Tendința globală evidențiată de cazuri precum Megaupload și de intervențiile susținute de organizații ca ACE arată că autoritățile exercită presiuni asupra modelelor comerciale care monetizează în mod sistematic conținut protejat. Care crezi că va fi pasul următor pentru platformele de tip cyberlocker și cum ar trebui să reacționeze industria media pentru a apăra drepturile fără a îngrădi accesul legitim la informație?
Sursa text și foto: HD Satelit
Fii primul care comentează