Au existat trei momente distincte, în trei continente și pe parcursul a trei decenii, care au schimbat traiectoria istoriei moderne: bătălia pentru Moscova din 1941, activarea Articolului 5 al NATO în 2001 și uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018. Fiecare episod reflectă teme ale puterii, riscului și consecințelor, de la confruntări la front pe pământ înghețat, la decizii politice care au consolidat alianțe, până la o crimă comisă în incinta unui consulat.
În toamna anului 1941 forțele germane au lansat o ofensivă imensă împotriva Uniunii Sovietice, având ca scop principal cucerirea Moscovei. Operațiunea germană a mobilizat până la două milioane de militari, sute de avioane, mii de tancuri și zeci de mii de tunuri, oferind la început un avantaj numeric considerabil. Sovieticii, conduși de Stalin, erau inițial dezavantajați numeric, dar au făcut sacrificii enorme pentru a opri înaintarea: au transferat trupe din Siberia, au concentrat resursele disponibile și au organizat apărarea capitalei. Rezultatul a fost blocarea germanilor la porțile Moscovei, iar, pe parcursul războiului, Frontul de Est a reușit treptat să împingă forțele germane înapoi, până la Berlin. Luptele de pe acele fronturi au reprezentat un punct de cotitură pentru al Doilea Război Mondial, iar confruntările pe zăpezile rusești au rămas cunoscute drept unele dintre cele mai dure din secolul XX.
Pe 12 septembrie 2001, ca urmare a atacurilor teroriste din Statele Unite, Consiliul Nord-Atlantic al NATO a hotărât să activeze pentru prima și, până în prezent, singura dată prevederea cunoscută drept Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Decizia a fost fundamentată pe concluzia că atacurile din 11 septembrie reprezentau un atac asupra Statelor Unite, iar, în virtutea Articolului 5, un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra întregii Alianțe. Prin activarea acestui articol, membrii au arătat solidaritate și au susținut SUA în eforturile de combatere a terorismului. Această decizie a evidențiat rolul colectiv al NATO în securitatea transatlantică și a facilitat cooperări militare și politice în lunile și anii următori.
În octombrie 2018, jurnalistul saudit Jamal Khashoggi a intrat în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul pentru a obține documente legate de căsătorie și nu a mai ieșit viu. Investigațiile și relatările au indicat că o echipă de asasini îl aștepta în interiorul clădirii, l-a ucis, iar trupul i-a fost ulterior îndepărtat. Khashoggi era recunoscut pentru articolele sale critice la adresa conducerii saudite. Autoritățile din Arabia Saudită au susținut la un moment dat că agenții ar fi acționat independent, iar unii dintre cei implicați au fost judecați și condamnați în Arabia Saudită. În paralel, analizele serviciilor de informații americane, inclusiv o evaluare a CIA, au concluzionat că ordinul ar fi venit de la nivel înalt, sugerând implicarea prințului moștenitor. Cazul a generat tensiuni diplomatice între Arabia Saudită și mai multe state occidentale și a readus în prim-plan vulnerabilitățile jurnaliștilor critici și limitele inviolabilității spațiilor diplomatice.
Fiecare dintre aceste cazuri oferă lecții despre putere, alianțe și responsabilitate: bătălia pentru Moscova subliniază importanța mobilizării și a terenului în război, activarea Articolului 5 exemplifică sensul solidarității militare între state, iar cazul Khashoggi evidențiază implicațiile politice și morale privind libertatea presei și actele guvernamentale. Cum ar trebui comunitatea internațională să găsească un echilibru între securitatea colectivă, responsabilitatea statelor și protecția drepturilor individuale atunci când apar astfel de crize?
Fii primul care comentează