Summitul MDPI România 2025, organizat la București între 21 și 22 octombrie, a reunit editori, universitari și factori de decizie pentru a discuta rolul publicării Open Access și direcțiile de colaborare în cercetarea românească. Evenimentul s-a desfășurat într-un context în care producția științifică națională este în creștere constantă, iar prezența editurilor internaționale influențează din ce în ce mai mult vizibilitatea cercetătorilor locali.
MDPI, editură cu sediul central în Elveția, care administrează peste 480 de jurnale și a publicat lucrările a peste 4, 2 milioane de autori, a fost unul dintre principalii actori prezenți. Reprezentanții săi au prezentat la summit fluxurile editoriale, standardele de peer review și abordările privind integritatea în cercetare și etica publicării. România contribuie semnificativ la acest portofoliu: în 2024, MDPI a reprezentat peste un sfert din totalul publicațiilor din țară, iar rețeaua editorială românească include peste 450 de membri, printre care trei redactori-șefi și cinci redactori-șefi de secțiune. Asta arată că vocea locală contează nu doar ca statistică, ci și ca influență în conturarea direcțiilor editoriale.
La summit au participat aproximativ 30 de persoane din mediul academic și din instituțiile care reglementează calitatea academică, inclusiv reprezentanți ai Academiei Române și ai CNATDCU. Discuțiile au abordat nu doar bune practici și proceduri tehnice, ci și teme cu impact mai larg: cum pot bibliotecile și universitățile să întărească colaborarea cu editorii, cum se integrează responsabil inteligența artificială în publicare și ce presupune menținerea integrității științifice într-un mediu în schimbare. Momentul cheie a fost schimbul de experiență între editorii MDPI cu roluri editoriale și cei din universități, dialog menit să armonizeze așteptările privind calitatea evaluării.
Stefan Tochev, CEO MDPI, a subliniat colaborarea strânsă cu editorii români și a calificat implicarea lor drept esențială pentru consolidarea prezenței României în publicarea Open Access. El a pledat pentru transparență și standardizare în evaluare, iar întâlnirea de la București a fost văzută ca o ocazie pentru întărirea legăturilor cu comunitatea locală de cercetare. În același timp, Acad. Dr. Nicolae-Victor Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române, a apreciat inițiativa și a insistat asupra necesității unui dialog deschis între mediul academic românesc și editorii științifici internaționali, pentru a înțelege mai bine modelul Open Access și a promova standarde de calitate în publicare.
Pe parcursul celor două zile, sesiunile despre integritatea cercetării, bune practici în peer review și integrarea IA au oferit atât explicații tehnice, cât și exemple practice. Organizatorii și-au propus crearea unui cadru în care editorii și cercetătorii să identifice lacune și oportunități de colaborare, precum și pași concreți pentru sporirea vizibilității și impactului lucrărilor științifice românești. Participanții au discutat și rolul bibliotecilor universitare în facilitarea accesului și în mentoratul tinerilor cercetători care vor să publice în jurnale internaționale.
Contextul mai larg al discuțiilor reflectă o tendință globală: editurile mari Open Access devin actori importanți în ecosistemul științific, iar modul în care universitățile și organismele naționale se raportează la aceste edituri influențează calitatea și vizibilitatea cercetării. Pentru România, colaborările cu astfel de edituri pot accelera accesul la audiențe internaționale, dar accentuează și necesitatea menținerii unor standarde riguroase de evaluare și etică. Întâlnirea din București pare a fi un pas către o cooperare mai consensuală, axată pe transparență, integritate și responsabilitate în utilizarea tehnologiilor noi, inclusiv IA.
MDPI promovează publicarea accesibilă și oferă instrumente și proceduri pentru editare și peer review; pentru întrebări media menționează contactul [email protected], iar informații suplimentare sunt disponibile pe www.mdpi.com. Evenimentul a reunit un grup restrâns de participanți, dar cu roluri relevante în ecosistem, ceea ce a facilitat discuții practice și orientate spre implementare.
Cifrele MDPI, peste 4, 2 milioane de autori și peste 480 de jurnale, ilustrează amploarea operațiunilor, iar implicarea a peste 450 de membri români în comitetele editoriale reflectă interesul și participarea locală. Summitul a abordat nu doar proceduri, ci și direcții de colaborare între editori, universități, biblioteci și organisme ca CNATDCU și Academia Română, pentru a îmbunătăți calitatea publicațiilor și a clarifica responsabilitățile în era Open Access.
MDPI și partenerii români au convenit asupra unor pași concreți pentru consolidarea acestor relații: clarificarea standardelor de peer review, sprijinirea formării editorilor locali și elaborarea unor politici care să includă managementul eticii și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în procesul de publicare. Sunt teme practice, cu un impact direct asupra cercetătorilor care publică și asupra instituțiilor care evaluează performanța științifică.
MDPI rămâne un actor cu vizibilitate și resurse, iar întâlnirea de la București a fost un exemplu de dialog între părți cu interese comune. Rămâne de urmărit modul în care concluziile discuțiilor se vor transpune în practică și ce instrumente concrete vor rezulta pentru susținerea calității în publicare la nivel național.
Datele, 4, 2 milioane de autori și implicarea a peste 450 de membri români în comitete editoriale, sunt elemente care evidențiază amploarea colaborării. Aceste informații provoacă dezbateri despre transparență, standarde de peer review și rolul bibliotecilor și universităților în sprijinirea cercetătorilor. Care credeți că ar fi cel mai util pas concret pe care universitățile românești l-ar putea face pentru a crește calitatea și vizibilitatea publicațiilor?
Fii primul care comentează