Stelian Bujduveanu, primarul interimar al Capitalei, a retras avizul pentru protestul planificat pe 2 septembrie în București, după ce a analizat mesajele promovate de organizatori și riscul de încălcare a legii.
De-a lungul timpului, orașele au reprezentat locuri în care dezbaterea publică și demonstrațiile au influențat agenda civică, de la piețele antice până la marile mitinguri contemporane. Bucureștiul nu face excepție: spațiul public este menit exprimării opiniilor, dar există limite legale ce au rolul de a proteja ordinea publică și drepturile celorlalți. Recent, Primăria Capitalei a luat o decizie fermă în această direcție, revenind asupra unei autorizații anterioare pentru un miting și anunțând anularea avizului pentru o adunare programată pe trotuarul adiacent Parcului Cișmigiu.
La început, cererea depusă de Asociația Noua Dreaptă și Partidul S.O.S. România prezenta evenimentul ca o dezbatere asupra Strategiei de incluziune a migranților, un document care, notabil, fusese deja retras din consultare publică. Ulterior, însă, materialele publice asociate organizatorilor au conținut mesaje explicit anti-migranți, considerate de reprezentanții municipalității ca instigatoare la ură și discriminare. Comisia de ordine publică, convocată de urgență de primarul interimar, a constatat că manifestația ar fi încălcat prevederile O.U.G. 31/2002 și Legea 60/1991, care interzic propagarea ideilor extremiste, rasiste sau instigatoare la ură și violență.
Primarul Bujduveanu a subliniat că dreptul la protest rămâne garantat, dar nu poate servi la răspândirea unor mesaje care dezbină societatea. Capitala, a spus el, trebuie păstrată ca un oraș european, deschis și solidar, iar autoritățile au responsabilitatea de a apăra acest principiu. Comunicatele Primăriei au arătat că avizul inițial fusese emis pentru o adunare autorizată legal, estimată la aproximativ 20 de participanți, după ce comisia de avizare nu identificase motive de respingere la momentul depunerii documentației. Cu toate acestea, după semnalarea conținutului ulterior promovat de organizatori, decizia a fost revizuită și avizul anulat.
Reacțiile politice nu au întârziat: lideri din mediul politic au cerut fie menținerea anulării, fie reevaluarea autorizației. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a criticat autorizarea inițială și a îndemnat reprezentanții Primăriei să reconsidere aprobarea, apreciind că astfel de manifestații nu și-ar avea locul într-o societate democratică din 2025. Contextul adaugă o dimensiune relevantă discuției: autoritățile trebuie să echilibreze dreptul la liberă exprimare cu obligația de a preveni răspândirea ideilor care pot încălca drepturile fundamentale ale altora.
Cazul reaprinde întrebări mai largi despre limitele libertății de exprimare în spațiul public și despre rolul instituțiilor în menținerea coeziunii sociale. Unde trasăm hotarul între protejarea dreptului la protest și prevenirea propagării ideilor ce pot incita la discriminare? Ce instrumente legale și administrative sunt potrivite pentru a interveni când o adunare, inițial autorizată, devine potențial periculoasă din punct de vedere civic? Răspunsurile implică nu doar aplicarea legii, ci și o reflecție publică asupra standardelor civice și a responsabilității actorilor politici și civici.
Pentru cititori: cum considerați că ar trebui găsit echilibrul între dreptul la protest și necesitatea de a proteja societatea de mesaje discriminatorii?
Corect, nu e loc de ură aici, dar să fie aplicată legea clar.
eh, bine făcut dar sa nu devină politica pură, vezi să nu…