România joacă un rol semnificativ în asigurarea aprovizionării cu fructe și legume pentru Europa, iar problemele cauzate de dăunători, boli și fenomene meteorologice extreme readuc în atenție necesitatea soluțiilor de protecție a culturilor. Istoria agriculturii europene oferă numeroase exemple de adaptare, de la rotațiile tradiționale până la inovațiile contemporane, iar fermierii caută acum un echilibru între productivitate, reglementări și sustenabilitate.
Datele Eurostat indică faptul că, în 2020, livezile din Europa se întindeau pe 3, 7 milioane de hectare, iar suprafața destinată legumelor proaspete era de 2 milioane de hectare, susținute de aproape 1, 5 milioane de exploatații pomicole și peste 700.000 de ferme specializate în legume. România se remarcă printr-o pondere importantă: aproape 24% din fermele pomicole ale UE și 20% din fermele de legume se află pe teritoriul nostru, ceea ce amplasează țara ca furnizor relevant pentru piața europeană. În același timp, provocările generate de dăunători, de exemplu Drosophila suzukii, care a cauzat pierderi estimate între 30 și 40% din producție la nivel european, exercită presiune asupra fermelor și lanțurilor de aprovizionare.
Un sondaj Ipsos–CropLife Europe din 2025 a scos în evidență o preocupare practică: peste 40% dintre fermieri au declarat că dispun de mai puține instrumente de protecție a culturilor față de anul anterior. Aceasta ridică semne de întrebare privind productivitatea, profitabilitatea și capacitatea sistemelor agricole de a se adapta la riscuri tot mai frecvente. Managementul Integrat al Dăunătorilor (IPM) rămâne principiul central promovat la nivel european; el susține utilizarea unor soluții variate, bine integrate, menite să reducă riscul apariției rezistenței și să protejeze mediul.
În acest context, Spinosad, cunoscut comercial și sub denumirea Qalcova™, apare ca un exemplu de substanță activă de origine naturală, obținută prin fermentarea bacteriei Saccharopolyspora spinosa. Aceasta este deja autorizată în 24 de state membre ale UE pentru aplicare pe peste 200 de culturi și este eficientă împotriva mai multor dăunători precum tripsii, lepidopterele și Drosophila suzukii. Mecanismul de acțiune distinct față de alte insecticide susține strategiile de gestionare a rezistenței, iar intervalul scurt de pauză la recoltare, între 1 și 3 zile, oferă fermierilor flexibilitate, permițând tratamente aproape de recoltare. Aceste trăsături fac din Spinosad un instrument relevant în strategiile IPM din Europa.
Un exemplu aplicat în agricultură este produsul Laser™ 240 SC din portofoliul Corteva Agriscience, care are ca bază molecula Spinosad. Inginerul Cornel Baniță de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa menționează utilizarea acestui insecticid în planul de combatere a Lobesia botrana în viticultură, inclusiv pentru a treia generație a dăunătorului. Natura biologică a moleculei și eficiența în diverse fenofaze oferă o protecție valoroasă pentru recolte, conform experienței practice.
Studiile științifice și măsurile de reducere a riscurilor asociate utilizării respectă recomandările de pe etichetă, iar profilul de siguranță al Spinosad este considerat robust atunci când produsul este aplicat conform instrucțiunilor. Corteva Agriscience sprijină astfel fermierii din România prin oferirea unei opțiuni de protecție a culturilor ce se poate integra în strategiile durabile de management al dăunătorilor.
Corteva Agriscience este o companie globală din sectorul agricol, listată la bursă, cu un portofoliu ce include semințe, produse pentru protecția plantelor și servicii digitale. Compania promovează distribuitatea și combinarea produselor ca mijloace de susținere a productivității agricole și colaborează cu actorii lanțului alimentar pentru a sprijini producătorii și consumatorii.
Spinosad și produsul Laser™ 240 SC sunt exemple concrete prezente în practica agricolă din România și din Europa și sunt relevante pentru fermierii care se confruntă cu dăunători precum Lobesia botrana sau Drosophila suzukii. Raportul Eurostat, sondajul Ipsos–CropLife Europe din 2025 și testările de teren menționate furnizează date și exemple utile pentru înțelegerea dimensiunii problemei și a instrumentelor disponibile pentru gestionare. Ce măsuri practice credeți că ar trebui susținute mai mult pentru a sprijini fermierii români în combaterea dăunătorilor: politici publice, cercetare aplicată sau acces îmbunătățit la tehnologii și produse autorizate?
Fii primul care comentează