De ani buni discuțiile despre reforma administrației locale revin frecvent în spațiul public, oscilând între promisiuni de eficientizare și temeri legate de pierderea serviciilor în comunele mici. Recent, la Palatul Cotroceni, liderii politici au încercat din nou să găsească un compromis privind reducerea posturilor din administrația locală, iar tensiunile din coaliție au ieșit la iveală printr-o scrisoare lăsată președintelui interimar al PSD.
Sorin Grindeanu i-a transmis o scrisoare președintelui Nicușor Dan, document care critică planul înaintat de premierul Ilie Bolojan și susține menținerea unei reduceri maxime de 25% a posturilor ocupate, în locul variantei inițiale care ar fi provocat tăieri de peste 40% în anumite zone. Scrisoarea, aflată în posesia Digi24.ro, susține că problema nu este doar procentul, ci și metoda: aplicarea uniformă a reducerilor neglijează specificul regional și riscă să lase comunități mici fără funcții esențiale. Exemplul este elocvent: în evaluarea PSD, Bihor ar pierde doar 3% din posturi, în timp ce județe precum Buzău sau Galați ar înregistra reduceri de -22% sau -23%. În comune foarte mici, dispariția a două–trei persoane poate însemna încetarea serviciilor de bază, contabilitate, urbanism, asistență socială, transformând reformele în probleme pentru cetățeni, nu doar în statistici.
Social-democrații propun ca reducerea de 25% să fie implementată cu reguli clare: comunele cu sub 1.500 de locuitori nu ar trebui să rămână cu mai puțin de 8–10 funcționari, iar pentru UAT-urile mari se sugerează o țintă de 7 funcționari la 1.000 de locuitori. Se pune accent și pe relația dintre personal și capacitatea de a atrage fonduri europene: primăriilor cu performanță redusă în absorbție li se propune sprijin pentru consolidarea echipelor de proiecte, în timp ce administrațiile eficiente ar putea reduce personal auxiliar, cu condiția ca economiile să fie reinvestite în digitalizare. Pentru unitățile care oferă mai puțin de 30% din servicii online, reducerile nu s-ar aplica, ele necesitând înainte de toate investiții. La polul opus, UAT-urile cu digitalizare peste 60% ar putea suporta tăieri de până la 20–25%.
Documentul mai evidențiază situații speciale: primăriile care administrează spitale, școli mari sau rețele de drumuri au nevoie de personal suplimentar, iar reducerile ar trebui țintite acolo unde există suprapuneri birocratice. Zonele cu șomaj ridicat și populație îmbătrânită ar trebui protejate printr-o clauză care limitează reducerile la maximum 10%. Mesajul PSD este limpede: un prag de 25% aplicat inteligent, în etape și pe criterii obiective, poate genera economii fără a afecta funcționalitatea serviciilor publice.
Marți, la Palatul Cotroceni, liderii coaliției au avut discuții cu Nicușor Dan. Președintele i-a rugat să nu mai atace premierul și a lucrat cu ei la calculele privind impactul reducerilor în teritoriu. S-a stabilit un termen: în următoarele două săptămâni, liderii coaliției trebuie să ajungă la o soluție finală pentru reforma locală. Asta implică negocieri politice intense, foi de calcul și, probabil, câteva ajustări de ultim moment, tipic pentru orice reformă administrativă.
Dezbaterile despre reducerea posturilor și modul în care aceasta se realizează ridică întrebări esențiale despre ce înseamnă eficiență publică. Reforma nu este doar o chestiune numerică: presupune decizii privind digitalizarea, comasarea UAT-urilor, protecția zonelor vulnerabile și prioritizarea investițiilor. Exemplul din scrisoare, diferența între o pierdere de 3% în Bihor și peste 20% în alte județe, arată că aplicarea uniformă poate genera dezechilibre regionale. Cifrele concrete, pragul de 25%, limitele pentru comunele mici și condițiile legate de digitalizare sunt aspecte pe care trebuie să le urmărească oricine se ocupă de administrația locală în perioada următoare. Rămâne de văzut cum vor fi puse în practică aceste principii, dar e clar că o reformă sustenabilă va combina reducerea aparatului administrativ cu investiții în tehnologii și sprijin pentru comunitățile vulnerabile.
Crezi că o reducere de 25% aplicată diferențiat, cu protecții pentru comunele mici și investiții în digitalizare, poate fi un compromis viabil?
probabil da, dacă nu taie orbește. grindeanu zice 25% ok, dar cu cap. nicușor tot cere digital, bine, da să nu lase comunele fără oameni. vezi Estonia, a mers cu e-guvernare, dar au investit ani. la noi, fără internet bun în sate, cam pauză. deci întâi net, soft, training, apoi reduci. altfel doar bife. ms, asta cred eu 🙂