SoNoRo marchează două decenii de muzică de cameră și de conectare culturală în București și Cluj, punând în prim-plan repertoriul românesc, interpreți internaționali și inițiative educaționale menite să formeze publicul de mâine. Festivalul sărbătorește 20 de ani de transformare a unor spații variate, de la biserici vechi la hale industriale, în locuri unde muzica și alte arte se întâlnesc pentru publicul din România.
De la primele ediții, SoNoRo și-a construit o identitate distinctă: nu doar o succesiune de concerte, ci o experiență în care spectatori și muzicieni trăiesc împreună clipe specifice. Tema acestei ediții, Romanian Rhapsody, cuprinde 20 de concerte la București și Cluj și propune o lectură jucăușă și ecleptică a culturii române, muzică, istorie, geografie, repere familiare și aluzii mai subtile. Festivalul reprezintă un gest de recunoștință și celebrare a contextului local care a permis artiștilor să viseze, să experimenteze și să crească, după cum a explicat Răzvan Popovici, fondatorul SoNoRo.
O parte importantă a programului este dedicată compozitorilor români: nu doar George Enescu, al cărui Octet pentru coarde în C major reapare în program după ce a deschis prima ediție, ci și Ciprian Porumbescu, Mihail Jora, Dinu Lipatti, Dan Dediu, Anatol Vieru și Stan Golestan. Popovici a observat o schimbare în cei 20 de ani: dacă la început Octetul lui Enescu era mai puțin cunoscut, astăzi face parte din repertoriul obișnuit al multor muzicieni, o transformare susținută și de festivaluri precum Festivalul Enescu.
Programul aduce și nume internaționale și stiluri variate. Amsterdam Klezmer Band va fi unul dintre punctele de atracție, conturând un portret al României prin prisma tradiției klezmer și a influențelor balkan, ska, jazz, gipsy, oriental și chiar hip hop, o alegere care onorează contribuția comunității evreiești din Moldova. La Cluj, Orchestrele de Cameră Franz Liszt din Budapesta vor concerta în Biserica Reformată, cu lucrări de Pēteris Vasks și George Enescu, interpretate de Răzvan Popovici la violă, pianista Diana Ketler și ansamblul maghiar.
Festivalul își continuă colaborarea cu Festival Academy Budapest prin participarea cuplului de soliști Katalin Kokas și Barnabás Kelemen la concertul Gate of the Kiss, cu un repertoriu ce include Barber, Poulenc, Bartók, Marcel Mihailovici și Elgar. Aceasta este doar o parte din turneul SoNoRo On Tour, care a vizitat deja scene precum Teatro Colón din Buenos Aires și care se va încheia la Carnegie Hall din New York în decembrie.
Printre artiștii care vin pentru prima dată la SoNoRo se numără violonista ucraineană Diana Tishchenko, violonista finlandezo-americană Elina Vähälä și pianistul german Alexander Lonquich. Reveniri anunțate includ violista americană Blythe Teh Engstroem, violoncelistul german Justus Grimm și violoncelistul suedez Frans Helmerson. Line-up-ul cuprinde, de asemenea, violoncelistul sud-coreean Sung-Won Yang, violonista Mihaela Martin, pianistul Cristian Budu, acordeonistul Radu Rățoi, mezzosoprana Roxana Constantinescu și bursierii SoNoRo 2025.
Dimensiunea educațională rămâne un pilon al festivalului prin programul SoNoRo Interferences, care a oferit peste 570 de burse tinerilor talentați din România. Din rândul participanților au ieșit artiști precum violoncelistul Andrei Ioniță, câștigător al concursului Ceaikovski 2015; violonistul Valentin Șerban, premiat la Concursul Internațional George Enescu; și alți tineri pianiști și violoniști care și-au continuat carierele cu succes.
Pe partea de acces pentru public, organizatorii au optat pentru o ușoară reducere a prețurilor biletelor față de anul precedent, în pofida creșterii taxelor, tocmai pentru a face festivalul mai accesibil în anul aniversar. Motivația nu a fost neapărat mărirea audienței, participarea fiind stabilă, ci răspunsul la feedback legat de costuri și dorința ca muzica de calitate să fie accesibilă unui public cât mai larg. Această abordare se înscrie în ethosul SoNoRo de a aduce muzica de cameră în orașe diverse și de a clădi o comunitate culturală durabilă.
Festivalul a introdus pe harta culturală multe locații, combinând adesea istoricul cu neconvenționalul. Alegerea spațiului pentru concert nu se limitează la valoarea istorică; pot fi alese și spații industriale sau case care necesită atenție culturală, iar programul artistic, lumina și scenografia sunt adaptate în consecință. Dragoș Dimitriu, directorul de dezvoltare al SoNoRo, subliniază ideea unei atmosfere primitoare: nu este nevoie de etichetă sau pregătire specială pentru a participa; publicul poate veni așa cum este.
Prin proiecte conexe precum SoNoRo Conac, o serie de concerte de vară în clădiri de patrimoniu, și festivalul dedicat tradițiilor transilvănene, platforma SoNoRo acoperă educație, management cultural și un proiect orchestral, SoNoRo Strings. Publicul festivalului s-a transformat: spectatorii devin tot mai atenți la interpretări și la diferențele dintre ele, observând nuanțe precum tempo-uri diverse ale unor mișcări sau dimensiuni particulare ale instrumentelor. Această evoluție arată că audiența s-a educat musical de-a lungul anilor.
Pentru ediția curentă, organizatorii estimează între 3.500 și 4.000 de spectatori în sălile de concert, capacitatea maximă a locațiilor, , iar proiectele educaționale, inclusiv SoNoRo Kids, vizează aproximativ 1.200 de copii din școli cu predare în română, maghiară și germană. Scopul este limpede: plantarea unor semințe culturale în rândul generațiilor tinere, astfel încât interesul pentru muzica clasică să fie consolidat pe termen lung.
Privind înapoi la cei 20 de ani, organizatorii remarcă că nicio ediție nu seamănă cu alta; imprevizibilul face parte din farmecul organizării. Pentru viitor, accentul rămâne pe educație și pe extinderea activităților orchestrei și a programelor în școli, în speranța transformării inițiativelor punctuale în impact durabil.
SoNoRo are loc între 31 octombrie și 16 noiembrie în București și Cluj, iar programul detaliat este disponibil pe site-ul festivalului. Fotografii realizate de Șerban Mestecăneanu surprind atmosfera edițiilor anterioare.
SoNoRo aduce în lumina publică două decenii de concerte, burse și proiecte care au contribuit la formarea unei comunități muzicale în orașe precum București, Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu și Iași. Inițiativele combină educație, patrimoniu și program artistic, determinând publicul nu doar să asculte, ci și să recunoască diferențe de interpretare și să revină de-a lungul anilor. Festivalul demonstrează că efortul constant de a conecta tineri artiști cu scene profesioniste și spații diverse poate schimba pe termen lung modul în care oamenii interacționează cu muzica clasică. Ce concert din program ți-ar plăcea să asculți live?
Fii primul care comentează