Sunt informații despre cine, ce și unde: sondajul CURS indică că primarul Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD), conduce în mod intenționat cursa pentru Primăria Capitalei în București, însă data alegerilor nu e încă stabilită oficial, iar candidații nu sunt confirmați. Istoric, orașul a cunoscut campanii care s-au schimbat în funcție de alianțe și perioade politice, iar acum situația pare din nou fluidă, între calcule electorale și constrângeri bugetare.
Conform sondajului realizat de CURS între 8 și 17 octombrie pe 1.072 de adulți din București, cu o marjă de eroare de ±3% și un nivel de încredere de 95%, Daniel Băluță apare în frunte, cu 25% intenții de vot. Urmează Cătălin Drulă (USR) și Ciprian Ciucu (PNL), amândoi cu 18%. Pe locul următor se situează independenta Anca Alexandrescu cu 10%, iar Cristian Popescu Piedone (PNR) are 9%. Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) și Mihai Enache (AUR) au câte 5% fiecare, iar Vlad Gheorghe (DREPT) și Ana Ciceală (SENS) înregistrează câte 3% fiecare. Analiza CURS relevă un electorat fragmentat: deși Băluță conduce în acest moment, datele arată o competiție strânsă între PSD, USR și PNL, fără un favorit categoric.
La nivelul Consiliului General al Municipiului București, USR conduce cu 22%, urmat de PSD și AUR, fiecare cu 21%. PNL are 16%, iar formațiunile mici precum Tinerii (POT) și SOS România sunt la 5% fiecare. REPER obține 4%, iar PNR 3%. Aceste procente conturează un peisaj politic relativ echilibrat, în care majoritățile se pot forma sau destrăma în funcție de negocieri și alianțe locale.
Referitor la momentul alegerilor, majoritatea bucureștenilor par prudente: 51% consideră că 2026 ar fi momentul potrivit pentru organizarea viitoarelor alegeri pentru primar, invocând restricții financiare. 28% cred că administrația interimară poate continua pentru moment, iar 19% doresc alegeri cât mai curând. Concluzia sondajului e clară: mulți preferă amânarea, din cauza percepției privind instabilitatea financiară și politică.
În privința unei candidaturi comune între PSD, PNL și USR, susținătorii acestor partide sunt în mare parte reticenți: doar 22% ar susține un candidat comun din partea lor, iar 71% se opun ideii. Asta oferă indicii despre identitatea politică a alegătorilor: alianțele impuse de sus în jos nu sunt neapărat acceptate de bază.
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că va propune în această săptămână stabilirea unei date pentru alegerile locale în București, menționând ca posibile 30 noiembrie sau 7 decembrie. El a spus că calendarul permite una dintre aceste două duminici și că va susține organizarea votului atunci. Totuși, șeful Guvernului a relatat că PSD a pus condiția ca fiecare formațiune din coaliție să își păstreze propriul candidat, o solicitare care nu făcea parte din înțelegerea inițială, dar care nu-l nemulțumește esențial, fiind mai importantă desfășurarea alegerilor în Capitală.
Din perspectivă legală, legislația românească prevede că alegerile locale trebuie organizate în 90 de zile de la vacantarea mandatului de primar. Fostul primar al Bucureștiului, Nicușor Dan, și-a încheiat mandatul la 26 mai, după ce a câștigat alegerile prezidențiale, ceea ce ar fi însemnat, dacă legea ar fi fost aplicată strict, că votul pentru succesor ar fi trebuit să aibă loc până la sfârșitul lui august, potrivit Hotnews.ro. În plus, cadrul normativ cere ca decizia guvernului privind data alegerilor să fie emisă cu cel puțin 35 de zile înainte de vot, iar decretul este semnat de prim-ministru, care a spus că va aștepta consensul în coaliție înainte de a semna.
Dincolo de cifrele electorale și calculele calendaristice, rămâne evidentă tensiunea între necesitatea respectării termenelor legale și considerentele practice, în special financiare. Un sondaj cu 1.072 de respondenți nu schimbă soarta zilei de vot, dar oferă o hartă a opiniei publice: lideri locali cu vizibilitate (Băluță, Ciucu), foști miniștri sau parlamentari transformați în candidați (Drulă), independenți și figuri cunoscute care atrag segmente specifice de alegători. Legea, obiectivele politice și apetitul public pentru alegeri se intersectează, uneori armonios, alteori contradictoriu.
Data de 30 noiembrie sau 7 decembrie rămâne în discuție; decizia trebuie oficializată prin decret guvernamental, emis cu cel puțin 35 de zile înainte de vot și semnat de premier, care a anunțat că va căuta consens în coaliție. Cifre concrete: Băluță 25%, Drulă 18%, Ciucu 18%, Alexandrescu 10%, Piedone 9%; în Consiliul General USR 22%, PSD 21%, AUR 21%, PNL 16%. Sondajul a avut o marjă de eroare de ±3% și un eșantion reprezentativ de 1.072 de persoane, colectat între 8 și 17 octombrie.
Contextul pune în balanță respectarea termenelor legale, 90 de zile de la vacantare, și realitățile administrative și financiare ale municipalității. Alegerea unei date nu ține doar de calendar, ci implică costuri, logistică și decizii politice ce pot influența formarea viitoarei conduceri a capitalei. Cum vor fi îmbinate toate acestea rămâne de urmărit, iar negocierile din coaliție și strategia partidelor vor avea un rol crucial.
Datele semnalează teme mai ample: respectarea legii privind ciclul electoral, influența candidaților locali versus numele naționale, și percepția publică asupra momentului potrivit pentru vot. Un exemplu concret pentru cititori: dacă se va vota pe 30 noiembrie sau 7 decembrie, decretul trebuie semnat cu cel puțin 35 de zile înainte; nerespectarea termenului de 90 de zile după 26 mai a atras deja observații din partea presei. În plus, procentele CURS (Băluță 25%, USR 22% pentru CGMB) sugerează că o victorie clară nu este garantată, iar negocierile post-vot pot fi la fel de importante ca ziua alegerilor.
Credeți că preferința majorității respondenților pentru amânarea alegerilor până în 2026 reflectă mai mult o grijă pentru buget sau o reticență față de instabilitatea politică?
Fii primul care comentează