Despre cine vorbim: Sfantul Cuvios Dionisie Exiguul, un călugăr și învățat originar din Dobrogea, care a ajuns la Roma și a schimbat felul în care se numără anii pentru Lumea Creștină. Evenimentul are legătură cu 1 septembrie, ziua în care începe Anul Nou Bisericesc și în care este prăznuit.
Dionisie s-a născut în Scythia Minor, zona Dobrogei de astăzi, în jurul anului 465. Nu e doar o simplă dată de pomenire: 1 septembrie marchează legătura sa cu timpul sacru. Cea mai notabilă contribuție a lui Dionisie rămâne introducerea unei cronologii care pornește de la Nașterea lui Hristos. Până atunci, mulți calculau anii după întemeierea Romei; el, folosindu-se de calcule astronomice și calendaristice, a propus sistemul de numărare al anilor bazat pe Nativitatea Mântuitorului. Practic, fără el, poate am tot număra anii după luptele romane, nu tocmai comod pentru calendarele liturgice.
Originile sale monahale și teologice se leagă de școlile și mănăstirile din Dobrogea. A fost chemat la Roma de papa Gelasiu (492–496) și a preluat arhiva Cancelariei Pontificale, pe care a reorganizat-o, devenind practic un nou fondator al acelei arhive. În 496 s-a stabilit la Mănăstirea Sfânta Anastasia, de la poalele Palatinului, unde s-a făcut remarcat ca traducător din greacă în latină. A predat dialectica la catedra Universității Vivarium din Calabria și a legat o prietenie deosebită cu Casiodor. Acolo i s-a recunoscut priceperea atât în limba latină, cât și în cea greacă.
La cancelaria papală, Dionisie a devenit renumit pentru traducerile sale de texte teologice și canonice din greacă în latină. Printre lucrările traduse se numără canoanele Sinoadelor Ecumenice, fapt pentru care i s-a atribuit, în istoriografia apuseană, rolul de părinte al dreptului canonic. A întocmit și colecții de decrete ale unor papi, iar aceste lucrări au circulat larg în Biserica Apuseană.
Casiodor, istoric bisericesc și coleg al său, îl descrie ca pe un om cu o dublă pregătire lingvistică și intelectuală, pe care o folosea cu rară stăpânire: traducea fluent din greacă în latină și invers, avea simplitate și smerenie, era moderat în vorbire și statornic în rânduieli. În același timp, Casiodor subliniază evlavia, castitatea și râvna sa pentru Scripturi. Din mărturia lui reiese imaginea unui călugăr foarte respectat pentru știință și conduită.
Dionisie a trecut la cele veșnice în anul 545, la Vivarium, localitate italiană legată de activitatea sa de învățător. A fost canonizat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în 2008.
Printre operele traduse și compilate de Dionisie se numără lucrări teologice importante: Despre creația omului de Sfântul Grigorie de Nyssa (cu observații critice), Epistola 17 împotriva lui Nestorie și alte scrisori ale Sfântului Chiril al Alexandriei, Tomosul patriarhului Proclu către armeni, Viața Sfântului Pahomie, Pocăința Sf. Thalsia și colecții de canoane numite apostolice, ale primelor patru sinoade ecumenice și ale unor sinoade locale, în două versiuni. A alcătuit și colecții de decrete ale opt papi, precum și un florilegiu din texte patristice semnificative: Athanasiu cel Mare, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nyssa, Ciprian din Cartagina, Ilarie din Poitiers, Ambrozie al Milanului și Augustin. Aceste lucrări au avut impact în transmiterea tradiției patristice atât în Răsărit, cât și în Apus.
Dionisie Exiguul rămâne astfel o figură cheie pentru istoria calendaristică și canonistică a creștinătății, un traducător și învățat care a ajutat la legarea lumii greco-ortodoxe de cea latină. Ce părere ai despre importanța traducerilor și a organizării arhivelor în transmiterea cunoștințelor?
da, interesant băi, nu știam că e din Dobrogea, adică Scythia Minor — hm, scuze, am vrut să zic scythia… oricum, vezi să nu, io când aud de 1 septembrie mă gâdilă ideea de început de an la biserică, nu ca la stat.
și chestia cu mutatul numărării anilor după Hristos e mai importantă decât pare, pentru că apoi s-au legat sărbătorile, pascile, calculul timpului liturgic — fără chestia asta eram toți încă pe dating după Roma, ce naiba.
mi se pare fain că a fost traducător, adică cine traduce canoanele și scrierile alea ține în viață tot ce înseamnă rânduială. plus arhiva papală — reorganizat aia, practic a salvat niște documente care altfel ar fi fost… pierdute? cine știe.
pe de altă parte, chestii interesante: Dionisie a făcut și tabelul de epacte și calcule pentru Paști (sau cel puțin a pus bazele), deci nu era doar cleric, era și un fel de… astronom/calculator primitiv, să zic. asta zice de fapt cât de mult se intersectau știința și teologia pe atunci.
mă apucă râsul când mă gândesc că omul ăsta modest, “exiguul”, adică mic, a schimbat cum numărăm anii — simplu și ciudat.
și da, traducerile astea au fost vitale: fără ele multe texte grecești nu ajungeau în Apus, iar dreptul canonic s-ar fi croit altfel. bravo lui, dar nu prea-mi plac biografiile care-l fac super-om, era totuși om, cu limite.
orice, dacă vrei pot să caut exact ce texte a tradus și când a introdus calendarul ăla al lui, să-ți trimit liste, ms 🙂
e tare cum un tip din dobrogea a schimbat felul in care numaram anii si asta e mai mult decat o curiozitate istorica vezi sa nu subestimam munca lui la arhiva la traduceri traducea chestii grele din greaca in latina si asta a pastrat texte importante care altfel s-ar fi pierdut stiu ca pare banal dar organizarea aia a documentelor e ca o memorie colectiva fara ea se pierde si continuitatea culturala si religioasa daaa si ideea de a numara anii de la nasterea lui hristos a avut efect practic pentru liturghie si pentru coeziunea lumii crestine nu e doar matematica era si politica si oganizare administrativa iar faptul ca a legat rasarit si apus prin traduceri il face si mai important pentru transmiterea patristicii bonus chestie putina foarte utila pentru istoricii textelor : tradarile lui au circulat in manastiri si biblioteci medievale si au contribuit la standardizarea canonelor ceea ce a usurat lucrul sinodelor pe termen lung deci da fara oameni ca el multe carti ar fi ramas in sertare sau disparute si asta e pacat mi se pare fain si destul de umil pentru cineva care nu era vreun potentat 🙂