La începutul lunii august, Europa şi zona mediteraneană se confruntau cu o secetă de proporţii nemaivăzute: peste jumătate din soluri, 51%, erau afectate, arată o analiză realizată pe baza datelor Observatorului European al Secetei (EDO), citată de AFP prin Agerpres. Această valoare este cea mai ridicată înregistrată pentru perioada 1–10 august de la începutul monitorizării în 2012.
Problema nu este recentă: încă din mijlocul lunii aprilie 2025 aproximativ jumătate din regiune se află sub efectele secetei, iar magnitudinea acesteia depăşeşte deja seceta extremă din vara lui 2022. EDO foloseşte un indicator construit pe observaţii prin satelit, care încorporează precipitaţiile, umiditatea solului şi starea vegetaţiei. Indicatorul clasifică situaţia în trei trepte: monitorizare, avertizare şi alertă.
La începutul lunii august, 7, 8% din teritoriul Europei şi al marginilor bazinului mediteraneean era în stare de alertă, adică nivelul cel mai sever. Alte 38, 7% erau în stare de avertizare, iar 4, 9% erau sub monitorizare. Zonele cele mai afectate sunt Caucazul şi nordul Balcanilor: aproape tot teritoriul Georgiei şi Armeniei, 97%, se încadrează în categoriile afectate, la fel ca Bulgaria şi Kosovo. Serbia, Macedonia de Nord, Albania, Ungaria şi Muntenegru au cel puţin trei sferturi din suprafaţă sub avertizare sau alertă.
Valurile de căldură din iulie şi august au înrăutăţit situaţia, favorizând izbucnirea unor incendii de vegetaţie numeroase. Unele dintre aceste incendii au avut consecinţe umane, fiind raportate victime în Muntenegru şi Albania. În partea de sud-vest, Spania, Portugalia şi Italia au fost lovite de incendii violente la început de lună, dar seceta în aceste ţări rămâne, în mare parte, o problemă locală.
De remarcat şi extinderea secetei în părţi importante din Regatul Unit şi Franţa: 69, 5% din teritoriul britanic şi 63% din cel francez sunt înregistrate ca afectate, conform EDO. Singura veste mai puţin alarmantă vine din centrul Europei, unde umiditatea solurilor şi starea vegetaţiei revin treptat la normal în Germania, Elveţia, Austria şi Republica Cehă, regiuni care suferiseră anterior.
Pe partea de incendii, jurnalistii AFP, pe baza datelor sistemului european EFFIS, estimează că focurile legate de condiţiile de secetă au devastat în 2025 peste 1 milion de hectare în Uniunea Europeană. Această suprafaţă depăşeşte deja recordul anual anterior, înregistrat într-un an întreg, şi a fost atinsă în doar opt luni.
Cum crezi că ar trebui gestionată mai bine această criză de secetă la nivel local şi european?
Of, parcă-mi vine să plâng când văd harta aia… tot ce-am iubit din copilărie — fântâni care trosneau, grădini cu flori, păduri cu miros de pământ ud — se usucă frânt. și nu e doar “asta e vara”, e ceva care se adâncește, invizibil, an după an. îmi amintesc cum stăteam cu bunica la marginea satului și sorbeam apă rece dintr-un furtun; acum știu oameni care sapă puțuri mai adânci și tot nu e suficient. daaa, soluții tehnice sunt — irigații eficiente, refacerea solului, reîmpăduriri, colectare ape pluviale — dar pare că n-avem răbdare sau voință politică. și ce doare e că pierdem niște obiceiuri simple, povești de seară, murele din gard care nu mai cresc… cine știe, poate copiii noștri vor cunoaște doar imagini vechi cu râuri. trist, dar real.
asta e nasol rau. nu m-am gândit că 51% din soluri… wow. cred că pe plan local ar trebui: sisteme simple de colectare a apei pluviale la blocuri si case, mai multe rezervoare mici nu doar proiecte mega scumpe care dureaza ani. si educație pe bune: agricultorii să ştie ce culturi rezistente la secetă pot folosi, când să irige noaptea ca să piardă mai puţin apa, subvenții țintite nu doar ajutoare generale.
la nivel european: coordonare mai rapidă a rezervelor de apă, schimb de date in timp real între state (nu doar rapoarte la 2 luni), fond rapid pentru stingerea incendiilor si reparat infrastructura ranita de focuri. ar fi util si un sistem de alertă comun, si reguli clare pt gestionarea rîurilor transfrontaliere — am citit ca mulți rîuri sunt suprautilizate vara, cine administreaza ce e confuz.
de asemenea, reîmpăduriri cu specii locale care consumă mai puţină apă si creșterea suprafețelor permeabile in orase (mai puțin beton) ca sa se reîncarce pânza freatică. pare scump? da, dar prevenirea costă mai puțin pe termen lung decât incendii uriașe si pierderi agricole.
un alt punct: asigurați-se că datele satelitare EDO se pun la dispoziția fermierilor locali prin aplicații simple, nu doar la nivel agenții. dacă fermierul X primește alerte și recomandări practice, schimbă modul de irigare.
nu zic soluții magice, dar mai multă coordonare, măsuri practice si bani direcționați inteligent ar ajuta. și să nu uităm populația: reduce consumul inutil, fixati scurgeri, schimbati gazonul cu plante locale, etc. cine știe, poate nu e prea târziu.