Rusia pregătește un răspuns ferm dacă Europa va avansa cu planul de a folosi activele rusești înghețate pentru a finanța ajutorul către Ucraina. Anunțul se referă la un decret semnat de președintele Vladimir Putin care instituie o procedură specială pentru vânzarea rapidă a activelor deținute de stat și care deschide posibilitatea naționalizării și scoaterii la licitație a companiilor occidentale din Rusia, în cazul în care Bruxelles-ul hotărăște să confiște activele Moscovei.
Potrivit surselor citate de Bloomberg și preluate de TVP World, decretul ar urmări accelerarea vânzării unui portofoliu larg de companii, atât ruse, cât și străine. Principiul este simplu: dacă UE pune mâna pe activele rusești blocate în străinătate, Moscova ar putea riposta în natură, luând măsuri similare împotriva firmelor occidentale care își desfășoară activitatea pe piața rusă. Printre acestea se numără bănci și companii din sectorul bunurilor de larg consum, precum UniCredit, Raiffeisen Bank International, PepsiCo sau Mondelez International, toate expuse astfel unor posibile represalii. Nu e o soluție ideală pentru nimeni; imaginează-ți negocierile comerciale transformate într-o rundă de poker geopolitic.
Decizia vine pe fondul discuțiilor din UE despre mobilizarea activelor rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina. Propunerea a primit impuls după ce Statele Unite, sub administrația lui Donald Trump la acea vreme, au redus sau oprit anumite forme de asistență financiară pentru Ucraina, lăsând Europei o povară mai mare în sprijinirea Kievului. La summitul din Copenhaga, liderii europeni și-au arătat sprijinul pentru un plan de acordare a unui împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat cu fonduri rusești blocate. Este o sumă semnificativă, dar planul se confruntă cu obstacole juridice și financiare reale.
Din punct de vedere legal, dreptul internațional interzice confiscarea directă a activelor suverane, astfel că Uniunea Europeană trebuie să găsească formule care să respecte recunoașterea pretențiilor Moscovei asupra rezervelor băncii sale centrale. Majoritatea acestor active blocate sunt depozitate în Belgia, iar prim-ministrul belgian Bart De Wever a subliniat că și celelalte state membre trebuie să fie pregătite să împartă riscurile dacă se iau astfel de măsuri: „nu există bani gratis”, a spus el, adăugând că, dacă se folosesc fondurile asociate lui Putin, toți vor fi responsabili în cazul în care lucrurile merg prost. Asta sună a un ajutor condiționat de semnături și garanții, nu tocmai ceva ce se rezolvă peste noapte.
Rusia a reacționat ferm, respingând inițiativa. Kremlinul a etichetat planul ca ilegal și a amenințat cu represalii. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că, în cazul confiscării, va exista un răspuns și a numit planul o confiscare ilegală, un furt. Până acum, autoritățile ruse evitau naționalizarea activelor firmelor occidentale, dar decretul semnat de Putin marchează o schimbare procedurală care ar putea facilita astfel de măsuri în anumite situații.
Miza este clară: UE caută modalități de a susține financiar Ucraina, iar utilizarea activelor rusești blocate pare o opțiune luată în considerare. În fața acestei perspective, statele europene trebuie să evalueze costurile politice, juridice și economice. Dacă Belgia sau alte țări ar urma să împartă riscuri, asta înseamnă nu doar tranzacții bancare, ci și potențiale consecințe reciproce în lanțurile comerciale și investiționale. În termeni practici, companiile amintite, UniCredit, Raiffeisen, PepsiCo, Mondelez, rămân într-o poziție vulnerabilă dacă tensiunile escaladează, iar deciziile politice vor contura mediul lor de operare pe termen mediu.
Transformarea activelor înghețate în garanție pentru un împrumut de 140 de miliarde de euro ridică probleme tehnice: cum se poate realiza o astfel de conversie respectând normele internaționale și ce garanții pot oferi statele membre că nu vor rămâne singure în fața unui posibil răspuns din partea Moscovei. Discuțiile de la summitul din Copenhaga arată că există voință politică, dar și prudență. Bart De Wever cere semnături și partajarea responsabilității, ceea ce reflectă nevoia unui acord clar și a unor mecanisme de protecție împotriva riscurilor.
Noul decret rus adaugă presiune negocierilor. Pe de o parte, UE dorește să ajute Ucraina folosind resurse disponibile; pe de altă parte, orice pas considerat confiscator de Moscova poate declanșa măsuri de retorsiune care să afecteze companii și economii europene. Decizia va depinde nu doar de analize juridice, ci și de raționamente strategice: cât de mult își permit statele membre să riște pentru a susține Kievul și în ce mod? Această dilemă combină elemente de politică externă, economie și drept internațional, fără soluții simple.
Textul accentuează că orice astfel de măsură implică costuri și responsabilități. Numele companiilor și suma de 140 de miliarde oferă repere concrete asupra mizei. Chiar fără detalii tehnice excesive, rămâne clar că problemele juridice privind proprietatea suverană și împărțirea riscurilor între state membre sunt esențiale. Pe termen scurt, atenția este asupra negocierilor din UE și asupra deciziilor executive pe care Moscova le poate lua ca răspuns.
140 de miliarde de euro rămân cifra centrală a discuției, iar implicarea Belgiei și a băncilor precum UniCredit și Raiffeisen ilustrează dimensiunea practică a problemei. Dacă planul va fi implementat, urmează negocieri juridice complicate și probabil o serie de contestații. Cum se va împărți responsabilitatea, cine garantează costurile și ce efect vor avea măsurile asupra companiilor menționate sunt întrebări care trebuie clarificate înainte ca vreun transfer de fonduri să devină realitate. Vi se pare ideea utilizării activelor blocate ca garanție pentru ajutoare, soluție pragmatică sau capcană juridică?
Fii primul care comentează