Eliberarea lui Lucian Duță: prescripția pune capăt procesului, dar confiscările și obligația de plată rămân

Decizia Înaltei Curți din septembrie 2025 reprezintă momentul definitoriu al dosarului. Ea readuce în prim-plan problema prescripției și limitele în care justiția poate recupera prejudicii, în paralel cu menținerea măsurilor de confiscare. Cazul arată că, într-un dosar complex cu transferuri internaționale și acte administrative, un verdict penal poate fi neutralizat de proceduri procesuale, în timp ce obligațiile financiare pot rămâne în vigoare. Ce credeți: menținerea confiscărilor și a obligației de plată le aduce suficientă claritate tuturor părților implicate?
În iulie 2022 Lucian Duță a fost încarcerat, iar în septembrie 2025 Înalta Curte i-a admis în principiu recursul în casație și a dispus suspendarea executării pedepsei, fapt care a condus la eliberarea sa. Miercuri, un complet format din Iulian Dragomir, Luminița Criștiu-Ninu și Adriana Ispas a hotărât încetarea procesului penal față de Duță, motivând că faptele s-au prescris. Instanța a stabilit însă că Duță rămâne obligat la plata prejudiciului reținut în dosar și a menținut dispozițiile privind confiscarea specială și măsurile asigurătorii dispuse anterior de Tribunalul București, ceea ce înseamnă că anumite bunuri sau sume rămân blocate pentru recuperarea creanței. Totodată a fost anulată mandatarea executării pedepsei emisă la 25 iulie 2022, iar decizia a rămas definitivă.
Povestea lui Lucian Duță a revenit în atenție: fostul președinte al CNAS, cercetat în România pentru fapte legate de contracte IT, a fost eliberat în urma unor decizii succesive ale instanțelor, iar urmărirea penală s-a încheiat din pricina prescripției. Cauza își are originile în întâlniri și contracte din 2010–2012, a fost instrumentată inițial într-un dosar DNA trimis în judecată în decembrie 2018 și a ajuns la Înalta Curte și la Curtea de Apel București, într-un tablou care oglindește atât luptele anticorupție din ultimii ani, cât și dificultățile sistemului judiciar privind termenele și recuperearea prejudiciilor.
Contextul procedural este complex: două judecătoare de la Curtea de Apel București care l-au condamnat inițial pe Duță, Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu, au fost excluse din magistratură de Consiliul Superior al Magistraturii în decembrie 2022, inspectorii considerând că ar fi făcut publice pasaje din motivare referitoare la intervențiile unor procurori. Ulterior, Înalta Curte a anulat decizia CSM de excludere, ceea ce a complicat și mai mult firul procedural al dosarului. Cauza conține și date concrete: DNA susține că, între 2010 și 2012, Duță ar fi pretins un comision de 10% de la reprezentanții a două firme de software pentru fiecare act adițional sau contract semnat în calitate de președinte CNAS și ar fi primit în total 6.300.000 euro, din care 5.500.000 euro prin transferuri bancare și 800.000 euro în numerar. O parte din sume ar fi fost virate către o companie offshore înregistrată în Insulele Antile, cu conturi în Elveția, iar plățile ar fi fost legate de proiecte precum sistemul informatic unic integrat al asigurărilor de sănătate și implementarea Cardului Național de Asigurări Sociale de Sănătate.