După zeci de ani în care o vizită la ghișeu părea parte dintr-o rutină firească, un studiu realizat de Edge Institute și AtlasIntel, prezentat la Digital Governance Summit 2025, la Palatul Cotroceni din București, relevă cât de nemulțumiți sunt românii de ritmul digitalizării statului și ce își doresc în locul cozilor și dosarelor pe hârtie. Cercetarea analizează atitudinea populației față de tranziția digitală: ce funcționează, ce irită și ce ritm consideră acceptabil pentru modernizarea serviciilor publice.
Datele pun în evidență o preferință clară pentru soluții practice: pentru majoritatea românilor digitalizarea înseamnă reducerea birocrației și eliminarea drumurilor între instituții, prin proceduri rezolvabile complet online. Pe primul loc în lista de așteptări se află posibilitatea de a depune cereri fără a merge la ghișeu, menționată de 68, 7% dintre respondenți, urmată de circulația automată a documentelor între instituții, indicată de 61, 4%, și interoperabilitatea bazelor de date, care ar înlătura nevoia de certificate, arătată de 57, 1%. Aproximativ 76, 4% dintre români au utilizat servicii electronice ale instituțiilor publice în ultimul an, semn că interesul pentru aceste canale există deja.
Percepțiile despre o administrație digitală funcțională sunt pragmatice: semnăturile electronice pentru cetățeni și firme sunt considerate esențiale de 43% dintre respondenți, site-urile moderne ale ministerelor sunt apreciate de 36, 2%, iar prezența instituțiilor pe rețelele sociale contează pentru 17, 2%. Printre beneficiile cel mai des invocate se numără reducerea birocrației (65, 3%), economisirea timpului (50, 5%) și accesul mai rapid la informații și servicii (48, 7%).
Nu lipsesc însă îngrijorările: 29, 2% dintre respondenți se tem de efectele asupra persoanelor vulnerabile, 28, 3% cred că anumite locuri de muncă ar putea dispărea, iar 28, 1% văd o dependență tot mai mare de tehnologie. Chiar și așa, aproape 73% apreciază în termeni pozitivi ideea digitalizării ca fenomen. Când evaluează stadiul actual, 65% afirmă că instituțiile publice sunt slab digitalizate, în timp ce calitatea internetului și digitalizarea companiilor private primesc aprecieri mai bune. Constant, 84% dintre români consideră ritmul digitalizării statului lent sau foarte lent.
Din perspectivă socială și politică, studiul arată că trei sferturi dintre cetățeni (75, 8%) cred că România are nevoie de schimbări majore. Problema percepută drept cea mai gravă este corupția, indicată de 77% dintre respondenți, înaintea situației din educație și sănătate, a prețurilor ridicate sau a războiului din Ucraina. Contextul sugerează că mulți văd în digitalizare o cale directă spre mai multă transparență și automatizare, elemente care ar putea reduce spațiul pentru practici netransparente. La evenimentul de la Palatul Cotroceni, Robert Berza, directorul executiv al Edge Institute, a subliniat că așteptările sunt clare: cetățenii doresc servicii publice eficiente, fără birocrație inutilă, și un stat care le prețuiește timpul; digitalizarea rămâne un instrument, iar miza reală este încrederea.
Studiul Edge Institute & AtlasIntel, prezentat la Digital Governance Summit 2025, aduce în prim-plan cifre precum 68, 7% pentru depunerea cererilor online și 76, 4% utilizatori ai serviciilor electronice în ultimul an. Ritmul de digitalizare, perceput ca foarte lent de 84% dintre români, ridică întrebări despre încredere, incluziune și mecanisme de protecție pentru grupurile vulnerabile. Dacă transparența și interoperabilitatea bazelor de date pot reduce birocrația și vulnerabilitățile sistemului, atunci transformarea digitală trebuie însoțită de politici clare, investiții în infrastructură și programe care să sprijine persoanele care ar putea rămâne în urmă. Ce crezi că ar trebui făcut primul: interoperabilitatea bazelor de date, semnături electronice masive sau campanii de alfabetizare digitală pentru categoriile vulnerabile?
Interesant studiul, dar parca nu ne zice cu ce incepem efectiv.
Pt mine, interoperabilitatea e chestia care taie cele mai multe drumuri. Vezi Estonia si X‑Road, acolo documentele circula automat, reduc si frauda pentru ca ramane audit trail. UE are si reguli (eIDAS) si lucreaza la European Digital Identity wallet, deci nu e inventie din scoarta-n scoarta, avem modele.
Semnatura electronica e utila, dar doar daca e simpla si recunoscuta legal (qualified e-sign = echivalent cu semnatura olografa in multe state). Si sa functioneze pe telefon, nu doar pe certificat pe stick.
Alfabetizarea digitala e obligatorie — dar nu doar cursuri online. Trebuie centre locale, birouri asistate, echipe mobile care vin la sate, puncte cu PC si oameni care te ajuta la fata locului. Asta protejeaza grupurile vulnerabile. Si accept si optiunea offline: cine nu poate online sa aiba un mod hibrid.
Si nu uita securitatea + transparenta: GDPR, loguri auditable, minimizarea datelor, criptare, acces pe baza de rol. Daca vrei sa reduci coruptia automatizarea cu audit trail chiar ajuta.
Finantarea? NextGenerationEU si fonduri europene pot acoperi mare parte, plus parteneriate public-privat. Dar prioritizarea conteaza: eu as face interoperabilitate + semnaturi usor de folosit simultan, apoi campanii locale de alfabetizare. Sau in paralel, altfel unii raman in urma.
Nu e rocket science, dar trebuie sa se miste si sa se gandeasca la oameni, nu doar la sisteme. 🙂