Relația energetică dintre România și Republica Moldova are astăzi un caracter concret și vizibil: proiecte de interconectare, importuri de energie și finanțări europene care schimbă modul în care se furnizează curentul și gazele peste Prut. De la memorandumul din 2015 până la cel din decembrie 2023, precum și prin pachetele de sprijin oferite de Uniunea Europeană, cooperarea a avansat de la declarații la realizări palpabile, linii electrice, conducte, contracte și sume care încep să transforme pe termen lung securitatea energetică a RM.
România a jucat, practic, rolul de partener-cheie în reducerea dependenței Republicii Moldova de un singur furnizor. Carolina Novac, secretară de stat la Ministerul Energiei de la Chișinău, a declarat pentru Mediafax că investițiile României și ale UE au permis diversificarea surselor, integrarea treptată pe piața europeană și sporirea rezilienței sistemului energetic moldovean. Transgaz și OPCOM din România au susținut atât aprovizionarea pe termen scurt, cât și planurile de dezvoltare pe termen lung, iar memorandumului semnat în decembrie 2023 include prevederi concrete pentru conectarea rețelelor de gaze și energie electrică între cele două state.
În sectorul electroenergetic, în perioada 2022–2025, Moldova a avut dreptul de a cumpăra energie la preț plafonat similar cu furnizorii români, conform unei ordonanțe de urgență din 2022. Această măsură a fost esențială în 2022, când prețurile au crescut puternic după declanșarea războiului din Ucraina. Energocom s-a înregistrat rapid la bursa din România și, pentru prima dată, consumul de pe malul drept a fost acoperit din surse alternative: OPCOM și contracte bilaterale cu producători români precum Nuclearelectrica, Hidroelectrica, OMV Petrom sau Complexele Energetice Oltenia și Craiova. În 2024, aproximativ 12% din energia importată de malul drept a provenit din România. În perioada ianuarie–august 2025, aproape 60% din energia achiziționată pentru consum a venit din România prin contracte bilaterale și tranzacții pe burse.
Energocom a încheiat contracte importante cu producători români: Nuclearelectrica a acoperit aproximativ 18% din necesarul malului drept în ianuarie–mai 2025, iar Hidroelectrica în jur de 5% în aceeași perioadă. Pentru a facilita aceste fluxuri, s-a acționat pentru creșterea capacității nete de transport la granița cu România, iar liniile de interconexiune de 110 kV au fost puse în funcțiune pentru situații excepționale. Tot cu sprijin românesc, regimul de exploatare al hidrocentralei Stânca-Costești a fost ajustat pentru ianuarie–martie 2025, funcționând exclusiv pentru Republica Moldova în orele de vârf, contribuind astfel la acoperirea consumului malului drept.
Un pas administrativ important a fost înființarea de către OPCOM a unei sucursale în R. Moldova, SRL Operatorul Pieței de Energie M (OPEM), desemnată operator al pieței energiei electrice din țară, cu responsabilitatea de a lansa piețele locale și de a le ulterior conecta la piața UE, conform memorandumului din decembrie 2023.
Din punct de vedere financiar, UE a structurat un pachet de sprijin convenit prin Scrisoarea de intenție din 4 februarie 2025 pentru independența energetică a Moldovei. Prima tranșă, de 30 milioane euro, a vizat asigurarea aprovizionării pe ambele maluri ale Nistrului: 20 milioane au mers la Energocom pentru achiziția de gaze naturale destinate regiunii transnistrene în scopuri umanitare, iar 10 milioane au fost alocate pentru achiziționarea de energie electrică în sprijinul populației de pe malul drept. A doua tranșă, de 50 milioane euro, este în curs de decontare și vizează măsuri de criză și investiții pentru reziliență, iar a treia tranșă, tot 50 milioane euro, urmărește liberalizarea pieței gazelor, transpunerea legislației UE și lansarea unor mecanisme pentru regenerabile și stocare. UE a mai propus o facilitate de 60 milioane euro pentru populația din regiunea transnistreană, condiționată, dar reprezentanții acelei regiuni au refuzat sprijinul.
La nivel mai larg, Consiliul UE a aprobat pe 18 martie 2025 facilitarea Reformei și Creșterii pentru R. Moldova, alocând sectorului energetic 865 milioane euro dintr-un pachet total de 1, 9 miliarde euro pentru perioada 2025–2027. În plus, 151 milioane euro sunt destinate compensării creșterii prețului la energia electrică pentru primii 110 kWh de consum, începând cu 1 ianuarie 2025, pentru toate familiile din Republica Moldova.
În paralel, sunt în desfășurare trei proiecte majore de interconectare cu România. Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic include o linie aeriană 400 kV Vulcănești–Chișinău (circa 158 km), modernizarea stației Chișinău 330 kV și extinderea stației Vulcănești 400 kV, cu o valoare de 61 milioane euro (credit Banca Mondială) și termen decembrie 2025. A doua fază a interconectării prevede o LEA 400 kV Bălți–Suceava (circa 48 km), modernizări la Bălți 330 kV și 145 stații de 110 kV, valoare 77 milioane euro (finanțare mixtă BERD, BEI, grant UE), cu termen decembrie 2027. A treia linie, rezultat al memorandumului din decembrie 2023, propune o LEA 400 kV Strășeni–Gutinaș (circa 70 km) și modernizarea stației Strășeni 330 kV, cu o valoare estimată la 130 milioane euro, finanțare asigurată de Statele Unite; detaliile de implementare vor urma după studiul de fezabilitate.
Pe partea de gaze, Transgaz (prin filiala Vestmoldtransgaz) a avut un rol esențial în liberalizarea pieței din R. Moldova. Vestmoldtransgaz a fost înființată în 2014, preluată apoi de Eurotransgaz (filiala Transgaz) în 2018, a obținut licența de transport și, din 19 septembrie 2023, gestionează sistemul de transport al gazelor din R. Moldova, după ce Moldovatransgaz nu a îndeplinit cerințele de separare impuse de legislația europeană. Procesul de certificare a Vestmoldtransgaz ca operator independent s-a încheiat în august 2024, iar compania are responsabilitatea exploatării sistemului cu respectarea calității, siguranței și eficienței economice.
Directorul Transgaz, Ion Sterian, a detaliat investițiile realizate pentru a permite preluarea și operarea sistemului: proiecte de interconectare cu flux bidirecțional, modernizări ale stațiilor de măsurare, reparații și reclasificarea conductelor Șendreni–Onești (circa 170 km), construirea nodului tehnologic de la Șendreni, stații de comprimare la Siliștea, Onești și Gherăești, precum și gazoducte Onești–Gherăești–Lețcani (163 km) și Ungheni–Chișinău (110 km). Toate aceste investiții însumează aproximativ 475 milioane euro. Aceste lucrări au permis conectarea RM la infrastructura europeană de gaze, diversificarea surselor după renunțarea la gazul rusesc și asigurarea stabilității aprovizionării, inclusiv pentru Transnistria după 1 ianuarie 2025, când a fost oprit tranzitul gazelor rusești prin Ucraina.
Sterian a mai spus că planurile de investiții continuă, incluzând proiectarea inelului Chișinău de 32 km, care ar permite construirea unei centrale pe gaze în cogenerare, capabilă să furnizeze atât energie electrică, cât și agent termic pentru sistemul de termoficare al capitalei. Aceste intervenții vizează nu doar securitatea în sens restrâns, ci și crearea unui mediu concurențial, intrarea unor noi actori pe piață și, în final, beneficii tangibile pentru consumatorii casnici.
Memorandumul din 2015 și cel din 2023, pachetul UE din 2025, investițiile Transgaz și operaționalizarea Vestmoldtransgaz sunt elemente care marchează tranziția de la dependență la o structură mai diversificată și mai integrată. Pe termen scurt, acestea au asigurat furnizarea de energie în perioade critice; pe termen lung, deschid drumul pentru liberalizarea pieței, adoptarea reglementărilor europene și implementarea unor proiecte de infrastructură care pot reconfigura peisajul energetic al Republicii Moldova.
Memorandumul din 11 decembrie 2023, pachetul UE de 1, 9 miliarde euro și investițiile Transgaz de circa 475 milioane euro indică faptul că securitatea energetică a Republicii Moldova a devenit o chestiune de cooperare regională, finanțare internațională și proiecte concrete: linii de 400 kV, gazoducte de peste 100 km și contracte cu producători români precum Nuclearelectrica și Hidroelectrica. Aceste date arată că procesul de integrare și diversificare este în curs și că efectele se văd deja în procentul semnificativ din necesarul de energie al malului drept acoperit din surse românești. Credeți că aceste proiecte și finanțări sunt suficiente pentru a asigura independența energetică pe termen lung a Republicii Moldova?
Fii primul care comentează