România încheie programul cu o realizare remarcabilă în absorbţia fondurilor europene pentru agricultură, atingând 95, 16% din alocările PNDR 2014–2020. De la iniţiative vechi care au modernizat ferme după modele franceze sau germane, până la proiectele noi legate de PAC 2023–2027, evoluţia fondurilor europene în mediul rural ilustrează cum politica, tehnologia şi spiritul antreprenorial local pot remodela peisajul comunal.
Ministerul Agriculturii comunică că, până la 30 iunie 2025, plăţile raportate Comisiei Europene şi cele efectuate între 1 iulie şi 30 octombrie 2025, împreună cu cererile aflate în curs de procesare la 3 noiembrie 2025, totalizează 12, 08 miliarde euro din cei 12, 7 miliarde alocaţi PNDR 2014–2020. Practic, aproape întregul buget a fost direcţionat către proiecte concrete: modernizări de exploataţii, procesare, infrastructură şi sprijin pentru tinerii care demarează afaceri agricole. Ministrul Florin-Ionuţ Barbu a subliniat că fermierii, procesatorii şi ceilalţi beneficiari au valorificat fondurile pentru a crea locuri de muncă şi pentru a spori competitivitatea produselor româneşti, un progres care susţine şi imaginea exporturilor agroalimentare.
APIA a avut un rol esenţial, menţinând un ritm constant al plăţilor către fermieri, ceea ce a contribuit la stabilitatea financiară a sectorului şi la majorarea gradului de absorbţie. Pe măsură ce PNDR 2014–2020 se finalizează, ministerul accentuează închiderea eficientă a programului şi tranziţia rapidă către implementarea Planului Strategic al Politicii Agricole Comune 2023–2027. Acest plan oferă noi oportunităţi de finanţare pentru procesare, irigaţii, energie regenerabilă, digitalizare şi sprijin pentru tinerii fermieri, domenii care pot genera creşteri de competitivitate dacă sunt gestionate corespunzător.
Printre submăsurile cu impact major se numără Investiţii în exploataţii agricole (4.1), care a facilitat modernizarea fermelor şi achiziţia de utilaje; Sprijin pentru investiţii în procesare şi marketing (4.2), direcţionată către unităţile din sectorul laptelui, cărnii, cerealelor, legumelor şi fructelor; Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri (6.1), menit să încurajeze noile generaţii să rămână în agricultură; Investiţii în infrastructura de bază la scară mică (7.2), care a finanţat drumuri comunale şi reţele de apă şi canalizare; şi Investiţii pentru modernizarea infrastructurii agricole şi silvice (4.3), axată pe reabilitarea sistemelor de irigaţii şi îmbunătăţirea accesului la terenuri. Aceste componente au transformat, în numeroase cazuri, proiecte locale în realităţi palpabile pentru comunităţi.
MADR reafirmă angajamentul pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene şi pentru susţinerea fermierilor în direcţia unei agriculturi mai competitive şi mai durabile. Pe măsură ce noile programe se accelerează, succesul viitor va depinde de capacitatea administraţiei şi a beneficiarilor de a grăbi implementarea proiectelor şi de a respecta reguli clare de eligibilitate şi raportare. Sumele indicate, 12, 08 miliarde plătite dintr-un total de 12, 7 miliarde, arată că majoritatea banilor au fost alocate corect, dar rămâne deschisă problema gestionării ultimelor tranşe şi a proiectelor în curs.
Performanţa raportată pentru PNDR 2014–2020 furnizează exemple concrete: submăsurile 4.1, 4.2, 4.3, 6.1 şi 7.2 au fost principalele centre de finanţare şi transformare; APIA a asigurat fluxul plăţilor; iar Planul Strategic PAC 2023–2027 va continua această traiectorie cu fonduri pentru irigaţii, energie regenerabilă şi digitalizare. Modul în care aceste instrumente vor fi utilizate în anii următori va depinde de implementare, transparenţă şi de capacitatea fermierilor de a accesa finanţările.
Prezenţa numelui Florin-Ionuţ Barbu în comunicat şi datele financiare, 12, 08 miliarde euro plătiţi până la 3 noiembrie 2025 dintr-un buget de 12, 7 miliarde, reflectă amploarea operaţiunii administrative şi economice. Urmează provocări legate de închiderea programului şi de tranziţia către noile măsuri PAC; exemplele practice rămân investiţiile în procesarea laptelui şi cerealelor, reabilitarea sistemelor de irigaţii şi sprijinul pentru tinerii fermieri, toate având potenţial de impact local. Deznodământul depinde în mare măsură de menţinerea ritmului plăţilor şi de eficienţa gestionării cererilor aflate în procesare.
Măsurile şi cifrele publice indică faptul că administraţia a reuşit să direcţioneze majoritatea fondurilor către mediul rural, dar ultimele procente şi tranziţia către PAC 2023–2027 sunt cruciale pentru transformarea acestor resurse în proiecte durabile pentru comunităţile rurale. Cum consideraţi că ar trebui folosiţi noile fonduri din PAC 2023–2027 pentru a sprijini tinerii fermieri şi modernizarea sistemelor de irigaţii?
Fii primul care comentează