De ani buni, prezența trupelor americane în Europa a reprezentat un semn vizibil al angajamentului Washingtonului față de securitatea regiunii. Recent, o redistribuire a contingentelor din România a reaprins discuțiile privind semnificația unei prezențe militare pe termen lung și mesajele pe care le transmite aceasta în fața Rusiei și a partenerilor din NATO.
Președintele României, Nicușor Dan, i-a mulțumit miercuri, 12 noiembrie, lui Donald Trump pentru „cuvintele atât de amabile și puternice” adresate poporului român, după ce fostul președinte american a comentat public despre rotația trupelor SUA desfășurată luna trecută. Întâlnirea lui Trump cu premierul Ungariei, Viktor Orban, pe 7 noiembrie, a fost urmată de declarații în care liderul de la Casa Albă a spus că Washingtonul face „ajustări”, relocând unități, dar păstrând același efectiv total. Trump a adăugat că îi plac românii și că relația dintre cele două țări este una bună, o observație simplă, dar utilă din perspectiva diplomației personale.
Secretarul apărării Pete Hegseth a explicat că rotația trupelor face parte dintr-o strategie mai amplă pentru Europa. El a afirmat că anumite elemente din contingentul american vor rămâne în România, însă vor fi schimbări în tiparele de rotație și desfășurare. Conform acestor precizări, modificările au fost coordonate cu secretarul general al NATO Mark Rutte și cu aliații, iar toți au fost anunțați din timp.
În fapt, la sfârșitul lunii octombrie Statele Unite au retras o parte din militarii staționați în România, iar autoritățile de la București au calificat această mișcare drept încheierea rotațiilor, nu ca pe o retragere permanentă. Date oficiale arată că aproximativ 1.000 de soldați au rămas în țară după operațiune. Decizia a stârnit reacții în Statele Unite: oficiali din ambele partide, republican și democrat, au criticat măsura, iar fostul negociator american pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat pentru Euronews că reducerea trupelor în România nu este semnalul pe care SUA ar trebui să-l transmită acum lui Putin.
După întrevederea cu Orban, un jurnalist l-a întrebat pe Trump dacă Pentagonul i-a contrazis declarația anterioară, având în vedere că cu puțin timp înainte susținea că nu va retrage trupe din Europa. Trump a răspuns că nu e vorba de a ignora propriile sale afirmații, afirmând că sunt doar redistribuiri. Clipul cu schimbul de replici a circulat pe rețelele sociale, iar reacția președintelui român pe X a fost una de recunoștință și reafirmare a dorinței de consolidare a parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite. În postarea sa, Nicușor Dan a spus că așteaptă să-i mulțumească personal lui Trump și a subliniat valorile comune care stau la baza colaborării.
Contextul regional rămâne fragil. Prezența trupelor americane a fost văzută în ultimii ani ca o garanție pentru flancul estic al NATO, iar orice ajustare a desfășurării lor atrage atenția atât a aliaților, cât și a adversarilor. Comunicatele oficiale vorbesc despre coordonare și menținerea unei prezențe, chiar dacă sub alte forme operaționale. Pentru publicul român, cifrele concrete contează: aproximativ 1.000 de militari au rămas la finalul rotațiilor, iar restul au fost redistribuiți. E o modificare de aranjament, dar nu o rupere a legăturii transatlantice, cel puțin potrivit declarațiilor autorităților.
Concluzia explorează semnificația unor astfel de mișcări: declarațiile lui Trump, mențiunea coordonării cu Mark Rutte și cifra de circa 1.000 de soldați oferă elemente concrete pentru a înțelege combinația dintre politică personală, strategii militare și comunicare publică. Aceste date arată că deciziile nu sunt doar tehnice, ci transmit și mesaje geopolitice, către aliați, către opinia publică și către adversari. Ce credeți că va însemna pe termen mediu menținerea unui efectiv redus în România pentru securitatea regiunii și pentru relațiile cu partenerii NATO?
Fii primul care comentează