Reforma pensiilor speciale trece de Guvern: ce înseamnă schimbarea pentru bugetari și pensii

Premierul Ilie Bolojan a anunțat la Guvern că proiectul de lege pentru reforma pensiilor magistraților urmează să majoreze treptat vârsta de pensionare până la 65 de ani și să limiteze pensiile procurorilor și judecătorilor la maximum 70% din ultimul salariu. Anunțul a fost făcut vineri, în cadrul unui briefing de presă.

Potrivit premierului, inițiativa rezolvă două dintre marile probleme legate de eficiență și echitate în sistem, păstrând în același timp independența Justiției. El a explicat că situația actuală a generat „acumulări negative”: magistrați care se pensionau foarte devreme, după ce ajungeau la o maturitate profesională, iar sistemul rămânea fără acești specialiști. De aceea, proiectul prelungește treptat vârsta de pensionare până la nivelul general de 65 de ani, printr-o perioadă de tranziție de aproximativ zece ani.

Legea mai reglementează și nivelul pensiilor în magistratură. Bolojan a subliniat că exista o anomalie: pensiile se puteau egala cu ultimul salariu în plată, situație rar întâlnită în sistemele publice de pensii, fie în România, fie în alte țări europene. El a dat exemplul sumelor actuale, afirmând că pensia unui procuror sau judecător poate ajunge, în prezent, până la 6.000 de euro. Noul text prevede că pensia magistraților nu va depăși 70% din ultimul salariu, limită considerată mai echitabilă și în continuare cea mai ridicată dintre pensiile din sectorul public.

Reforma adoptată vineri de Executiv face parte dintr-un pachet legislativ mai larg dedicat Justiției. Schimbările sunt gândite să asigure o tranziție graduală și să aducă mai multă predictibilitate atât pentru magistrati, cât și pentru bugetul public.

Ce părere ai despre creșterea treptată a vârstei de pensionare și despre plafonarea pensiilor magistraților?

5 Comentarii

  1. Deci, dacă am înțeles bine: cresc vârstele la 65 ani treptat în vreo 10 ani și pensiile magistraților se blochează la 70% din ultimul salariu. E ok, dar sunt câteva chestii: cum se calculează exact acea tranziție? Adică cine e afectat imediat și cine scapă cu vechea regulă? mai rămân forme de compensare (sporuri, indemnizații) care ar putea crește totuși pensia peste prag? și ce impact are asta pe buget pe termen lung — chiar economisim sau pur și simplu mutăm cheltuiala altundeva? Pe de altă parte, pare just să nu primești 100% din salariu la pensie, dar 70% tot e mult față de alte sectoare publice. Sunt curios dacă se iau în calcul perioadele în care au muncit efectiv (de ex. cum se tratează munca în paralel cu funcții administrative sau suplimentele) și dacă va fi vreun fel de recalculare pentru cei deja pensionați. Dacă are cineva link sau sursă oficială cu textul legii, dați pls, vreau să văd formularea exactă — multe chestii se schimbă la implementare, nu doar la anunț.

  2. Ce înseamnă concret pentru bugetul statului și pentru cei deja pensionați dacă vârsta magistraților ajunge la 65 ani și pensiile lor se plafonează la 70% din ultimul salariu, adică se vor economisi bani reali pe termen lung sau doar se mută povara pe alte capitole (sănătate, recrutare, experiență pierdută), și cine suportă tranziția aia de 10 ani?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*