Politica administrației locale și reducerea cheltuielilor revin în prim-planul deciziilor: liderii coaliției analizează modalități de a elimina excesele din primării și consilii județene, iar dezbaterea are loc la nivel central, între PSD și partenerii de guvernare.
Istoricul reformelor administrative din România arată că schimbările profunde necesită timp și negocieri. De la primele discuții despre descentralizare până la restructurările post-1990, scopul a rămas constant: eficiență și responsabilitate fiscală, iar acum subiectul este din nou în atenție, încrucișând argumente politice și calcule bugetare. Sorin Grindeanu, lider interimar al PSD, a afirmat la Antena 3 CNN că deciziile nu se pot lua peste noapte sau doar pe baza unui protocol; este necesar consens în coaliție. El a amintit că și plafonarea adaosului a trecut tot printr-o luptă de argumente până la acceptare și speră ca aceleași rațiuni să prevaleze și în administrarea publică, pentru a elimina cheltuielile excesive.
Grindeanu a oferit un exemplu concret: o primărie mică din nordul țării cu aproximativ 69 de angajați finanțați din fonduri europene. A catalogat astfel de situații drept excese ce trebuie corectate. Mesajul său este direct: reducerea costurilor și eliminarea cheltuielilor inutile trebuie urmărite consecvent de toți partenerii de coaliție.
Pe de altă parte, Florin Bolojan a prezentat reforma administrativă ca un pachet menit să sporească eficiența și responsabilitatea administrațiilor locale, susținând totodată descentralizarea și autonomia locală, dar cu obligații clare. Bolojan a detaliat diferențele între cheltuielile structurale, permanente, și cheltuielile de funcționare, care pot fi ajustate temporar. A subliniat existența a circa 130.000 de angajați în aparatele proprii ale administrațiilor, fără a include personalul din servicii sociale sau direcțiile pentru protecția copilului. Plățile lunare pentru aceste posturi reprezintă cheltuieli structurale ce trebuie asigurate lunar, iar reducerea lor este, în opinia sa, esențială pentru o administrație mai eficientă și pentru corectarea inegalităților.
Bolojan a furnizat cifre relevante: o reducere de aproximativ 10% a acestor cheltuieli ar echivala cu circa 13.000 de posturi în aparatele proprii. A arătat că există primării și consilii județene care și-au gestionat bine resursele și nu ar trebui afectate, în timp ce altele depășesc limite rezonabile și pot fi reorganizate pentru a obține mai multă eficiență. Argumentul său pleacă de la o problemă de echitate: aplicarea unei reduceri unitare ar penaliza autoritățile care au administrat cu responsabilitate bugetele, în timp ce ar lăsa neatinse excesele din zonele mai puțin disciplinate. Totodată, reducerea exclusivă a cheltuielilor de funcționare ar avea un efect temporar și ar putea afecta servicii esențiale precum iluminatul public sau încălzirea școlilor, fără a rezolva problema supranumerarului de personal.
Premierul a corelat autonomia locală cu responsabilitatea financiară. Autonomia presupune și obligații: nu poți cere mai multă libertate în gestionarea banilor publici dacă resursele nu sunt suficiente. Statul contractează împrumuturi semnificative, anul acesta menționat un nivel de 32 de miliarde de euro, iar fără reduceri de cheltuieli de cel puțin 2 miliarde de lei va fi dificil pentru viitoarele guverne să acopere supracontractările, precum cele de 4, 2 miliarde de lei legate de PNRR sau majorările de finanțare pentru programe ca Anghel Saligny. Premierul a explicat clar: reducerea cheltuielilor este, în multe cazuri, o condiție pentru a continua investițiile.
Discuțiile din coaliție se concentrează astfel pe dileme precise: cum să împaci autonomia locală cu disciplina bugetară, cum să taie din cheltuieli fără a afecta serviciile esențiale și cum să implementezi măsuri care să nu pedepsească autoritățile care au gestionat responsabil bugetele. Exemplele citate, 69 de angajați într-o primărie mică, 130.000 de posturi în aparatele proprii, reducerea de 10% egală cu 13.000 de posturi, împrumuturi de 32 de miliarde de euro și supracontractări de 4, 2 miliarde de lei pentru PNRR, ilustrează amploarea problemei și arată că soluțiile vor necesita compromisuri și o evaluare atentă a impactului social și administrativ.
Pe tema cheltuielilor structurale versus cele de funcționare se poate contura probabil o strategie mixtă: reducerea acolo unde există excese și menținerea ori protejarea serviciilor esențiale în comunitățile care și-au gestionat bine bugetele. Politicile bazate pe tăieri uniforme riscă să creeze nedreptăți și disfuncții, iar soluțiile care nu vizează structura personalului pot lăsa neschimbat un dezechilibru major. Faptul că liderii aduc exemple concrete și cifre arată că discuția nu e doar retorică, ci se sprijină pe evaluări care vor influența deciziile bugetare viitoare.
Sorin Grindeanu, Florin Bolojan, cifra de 130.000 de posturi și suma de 2 miliarde de lei rămân elemente centrale în această dezbatere despre reformă administrativă și responsabilitate bugetară. Cum pot autoritățile locale să combine autonomia cu măsuri eficiente de reducere a cheltuielilor fără a prejudicia serviciile oferite cetățenilor?
Fii primul care comentează