Mulți părinți își amintesc de primele lor conexiuni la internet, cu sunetele modemului și paginile care se încărcau încet; astăzi, copii de trei ani navighează pe tablete mai natural decât unii adulți. Un studiu din SUA, care a implicat peste 1.000 de părinți cu copii între 2 și 20 de ani, ilustrează cât de rapid s-au schimbat lucrurile: 35% dintre familii au întâmpinat un atac de tip phishing prin SMS, email sau chat, iar 25% au avut conturi de jocuri sau rețele sociale compromise.
Raportul Bitwarden arată că utilizarea internetului începe foarte devreme. Chiar la 3–5 ani copiii sunt conectați online, iar 42% dintre părinții din această categorie afirmă că micuții au partajat din greșeală informații personale. Aproape 80% dintre copiii cu vârste între 3 și 12 ani au propriile tablete, ceea ce face accesul la dispozitive aproape universal încă din școala primară. Cu toate acestea, deși mulți părinți recunosc riscurile, phishing, malware, achiziții neautorizate sau scurgeri accidentale de date, implementarea măsurilor de protecție întârzie.
Părinții din generația Z își exprimă cele mai mari temeri: 80% se îngrijorează că odraslele lor ar putea deveni victime ale escrocheriilor bazate pe inteligență artificială. Totuși, 98% afirmă că au discutat cu copiii despre siguranța online, dar, paradoxal, sunt cei mai puțin vigilenți în privința monitorizării: 37% le acordă copiilor autonomie totală sau îi supraveghează superficial. Această lipsă de supraveghere se reflectă în incidente: gospodăriile Gen Z raportează cele mai ridicate rate de malware (44%), cumpărături în aplicații neautorizate (41%), phishing (40%) și partajare involuntară de date (36%).
Mai îngrijorător, practicile de securitate ale părinților înșiși sunt adesea neglijate, cu efecte asupra întregii familii. 28% dintre părinții Gen Z recunosc că își împărtășesc parolele verbal sau prin mesaje text/email. Doar jumătate utilizează software de monitorizare sau controale parentale, iar aproximativ patru din zece familii au instalat instrumente antivirus sau mențin software-ul actualizat. Mai puțin de jumătate (42%) folosesc un manager de parole, iar numai 24% utilizează un instrument de navigare securizată sau un VPN.
O altă consecință a progresului tehnologic: 78% dintre părinți, indiferent de generație, sunt îngrijorați că escrocheriile bazate pe inteligență artificială devin mai greu de detectat. În același timp, aproape jumătate dintre ei (43%) nu au discutat cu copiii despre cum să recunoască astfel de înșelătorii. Așadar, riscul este recunoscut, dar discuțiile și instrumentele practice lipsesc în multe familii.
Dincolo de cifre, datele evidențiază o problemă de comportament: conștientizare fără acțiune. Tabletele la vârste fragede, parolele împărtășite prin mesaje și lipsa actualizărilor creează un mediu favorabil problemelor digitale. Un exemplu din raport: doar 24% folosesc navigare securizată sau VPN, deși aceste instrumente reduc expunerea la site-uri compromise sau interceptări pe rețele publice.
Raportul Bitwarden este sursa principală a acestor concluzii și oferă detalii suplimentare pentru interesați. Ce reiese clar este că protejarea copiilor online nu înseamnă numai discuții educative, ci și adoptarea unor instrumente tehnice simple: manager de parole, antivirus, controale parentale și actualizări regulate. Aceste măsuri scad probabilitatea ca o discuție despre siguranță să rămână doar vorbe.
78% dintre părinți sunt preocupați de escrocheriile AI, iar doar 50% folosesc controale parentale. Un exemplu concret: folosirea unui manager de parole și a controalelor parentale reduce semnificativ riscul unor achiziții neautorizate și al accesului nepermis la conturi. Folosește cifrele din studiu pentru a decide ce pași concreți vrei să implementezi acasă: actualizări, antivirus, VPN, manager de parole și conversații regulate cu copilul despre semnele unui mesaj suspect. Ce măsură ți se pare cea mai urgentă de luat acasă?
Fii primul care comentează