Radu Miruţă a spus duminică seară la TVR Info despre primăriile din România: unele au devenit practic principalul angajator din comună, în timp ce altele au avut decenţa să nu umfle organigrama. Ministrul Economiei a explicat că dintr-un total teoretic de 70.000 de posturi la nivel local, doar aproximativ 15.000 sunt ocupate efectiv, restul de 55.000 fiind, cum a spus el, căsuţe goale în organigrame.
Pe scurt, ideea e următoarea: există primării care au angajat pe bandă rulantă și au „îngroșat” structura birocratică, iar altele au păstrat posturile doar pe hârtie, fără persoane în ele. Când se vorbește despre o reducere de 25% a posturilor, Miruţă susține că măsura ar tăia mai degrabă poziții deja neocupate, deci impactul pe partea de salarii ar fi mic. Asta înseamnă că o reducere procentuală aplicată la hârtie nu echivalează neapărat cu economii reale la cheltuielile salariale.
Ministrul a tras și un semnal de alarmă privind situaţia financiară a statului: România nu are suficienţi bani pentru toate cheltuielile curente și partidele politice sunt conștiente de asta. Prin urmare, izbim de o problemă de fond: cum restabilești echilibrul bugetar fără consens politic și fără măsuri care să producă economii reale?
Încercarea de a include reforma administraţiei în al doilea pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului a eșuat, din cauza opoziției din coaliţie. Partidele nu s-au pus de acord asupra procentului de reducere a posturilor, așa că reformele au fost amânate. Practic, negocierile interne au împins decizia cu încă două săptămâni, pe fondul unor tensiuni politice menţionate în presă.
Rămâne de văzut dacă se va găsi un echilibru între viziunea politică și necesitatea de a face economii reale. Ce părere ai despre ideea de a elimina posturile „pe hârtie” din organigrame, crezi că ar fi suficientă pentru a reduce cheltuielile publice?
Interesantă treaba, dar hai să nu fim naivi: multe din „căsuţele goale” sunt acolo din inerție administrativă, nu pentru că primarii sunt toți hoți; unele localități nu găsesc pur și simplu oameni calificați sau dispun de fonduri prea mici ca să plătească angajați reali, deci ștergerea lor la gramadă n-ar rezolva problema structurală. și apoi, dacă e să tăiem doar posturi pe hârtie, vom mai obține doar o iluzie contabilă; economia reală cere optimizare, digitalizare, comasare de servicii și, da, uneori redistribuire de responsabilități între comune — chestii care cer timp și consens politic, nu doar un procent dat de sus. Eu sunt curios cine își asumă apoi rețeaua de servicii sociale sau pașapoarte când dispar posturile astea; dacă nu e plan de back-up, s-ar putea să plângem după „căsuțele goale” la primul val de probleme administrative.