Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, a discutat la o dezbatere HumAInitty despre modul în care inteligența artificială va influența viața noastră și funcționarea pieței de capital din România. Istoric, evoluția piețelor s-a bazat pe informație și pe analiza umană; astăzi, când tehnologia poate prelua o parte importantă din munca de sinteză, apare problema păstrării pluralității opiniilor și a rolului oamenilor în acest proces.
Hanga a spus că impactul AI va fi considerabil, dar dificil de estimat de pe acum. Pe piața de capital, a propus deja soluții practice: rapoartele financiare trimestriale și anuale, publice și adesea foarte tehnice, pot fi convertite de instrumente AI în texte scurte, clare și ușor de înțeles pentru oricine. Concret, un instrument ar putea prelua un tabel sau un raport complex și îl va transforma într-un articol de 100 de cuvinte, în limba română, fără jargon, ceea ce pare util, în special pentru cei care nu consultă bilanțurile înainte de cafea.
Însă Hanga a subliniat o preocupare esențială: simplificarea informației nu este de ajuns. Trebuie menținută diversitatea opiniilor și dezbaterea publică. Piața de capital se hrănește din research, iar valoarea provine nu doar din date, ci și din interpretările variate ale acestora. Dacă toți acceptă aceeași sinteză generată de AI ca pe singura variantă corectă, riscăm diminuarea pluralismului opiniilor care stimulează dialogul și, în final, deciziile bine informate.
Expunerea lui Hanga relevă un echilibru necesar: utilizarea AI pentru a face informația mai accesibilă, dar păstrarea rolului uman în analiza critică. În practică, asta înseamnă instrumente care să ajute investitorii, jurnaliștii și publicul larg să rețină esența unui raport, dar și proceduri ori culturi organizaționale care să promoveze opinii diferite și dezbateri. Fără aceste măsuri, utilitatea tehnologiei ar putea avea un preț: uniformizarea modului în care interpretăm aceleași date.
Comentariile sale, preluate de Agerpres, readuc în prim-plan teme cunoscute: automatizarea sarcinilor repetitive, riscul înlăturării filtrelor umane și necesitatea reglementării și educației financiare. Pe scurt, AI poate funcționa ca un traducător al limbajului financiar, dar nu ar trebui să devină singurul arbitru al adevărului pe piață. Dacă instrumentele sunt proiectate bine și folosite complementar de analiști umani, ele pot mări accesibilitatea informației fără a eroda dezbaterea publică.
Rapoartele financiare trimestriale și anuale rămân surse esențiale pentru investitori și pentru public. Hanga avertizează că transformarea lor în texte scurte prin AI poate fi valoroasă, dar nu trebuie să înlocuiască gândirea critică și pluralitatea opiniilor. Cine va rămâne responsabil pentru corectitudinea interpretărilor când majoritatea va citi doar sinteze generate automat?
Fii primul care comentează