De la primele analize de sânge din secolul al XIX-lea până la instrumentele moleculare contemporane, capacitatea medicinei de a interpreta semnalele biologice a evoluat considerabil. Cercetători de la Universitatea din Surrey, folosind date din Biobanca Marii Britanii, anunță că au identificat un semnal plasmatic care ar putea anticipa riscul de deces în anii următori, pe baza unui test de sânge efectuat pe mai mult de 38.000 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată.
Echipa a examinat profilele a sute de proteine din probele recoltate și a identificat nivele crescute ale unor proteine-cheie asociate cu un risc mai mare de deces pe termen de cinci ani, în timp ce alte semnale proteice par să indice probabilitatea de supraviețuire la zece ani. Studiul publicat în PLoS One a raportat 392 de proteine corelate cu un risc ridicat de deces pe cinci ani și 377 de proteine legate de riscul pe zece ani. Dintre aceste semnale, cercetătorii au evidențiat cinci proteine a căror creștere pare deosebit de predictivă pentru intervalul scurt. Rezultatele au rămas solide chiar și după corectarea pentru factori de sănătate și stil de viață, sugerând că aceste semnale nu reflectă doar obiceiuri, ci procese biologice active.
Proteinele din sânge îndeplinesc funcții diverse: structură celulară, transmitere de semnale, răspuns inflamator, reglare metabolică. Autorii subliniază că unele proteine asociate inflamației sau unor procese legate de cancer au ieșit în evidență ca indicatori importanți. Aceasta nu transformă testul într-un oracol al viitorului, ci mai degrabă într-un semnal de avertizare că anumite procese patofiziologice pot fi în afara normalului. Obiectivul este ca medicii să detecteze mai devreme persoanele cu risc crescut pentru a le oferi intervenții și planuri terapeutice personalizate, ceea ce ar putea, pe termen lung, să reducă necesitatea unor îngrijiri costisitoare pe durată lungă.
Metoda se bazează pe utilizarea la scară largă a datelor din Biobanca Marii Britanii, un registru bogat în informații clinice și biologice pentru cercetare, iar publicarea în PLoS One aduce rezultatele în atenția comunității științifice pentru verificări ulterioare. Urmează pași practici: replicarea în alte cohorte, dezvoltarea de teste standardizate și definirea modului în care aceste informații vor fi integrate în practica clinică, fără a transforma screeningul într-o sursă de anxietate nejustificată.
PLoS One publică studiul care a identificat cele 392 de proteine asociate cu riscul de deces pe cinci ani. Cercetarea evidențiază potențialul proteomicii de a genera markeri predictivi complementari datelor clinice obişnuite, dar ridică și întrebări practice despre validare, etică și comunicarea riscurilor către pacienți. Testele proteice ar putea schimba strategiile de prevenție și tratament, însă necesită etape clare înainte de a deveni instrumente uzuale în practica clinică.
Ai vrea să știi din timp un astfel de risc, dacă testul ar fi disponibil în serviciul medical?
Fii primul care comentează