Salariile din România conturează în continuare un peisaj plin de contraste: unii obțin venituri ce par aproape comparabile cu standarde internaționale, în vreme ce alții rămân aproape de minimul necesar local. Discrepanțele între ocupații, regiuni și generații nu sunt recente, tranzițiile economice și industriale prin care a trecut România au lăsat urme vizibile pe piața muncii, dar datele recente pun în lumină cât de pronunțate sunt aceste diferențe acum.
Studiul realizat de firma de HR Prohuman APT, care marchează 30 de ani de activitate în România, evidențiază o piață a muncii fragmentată. La capătul inferior, în multe județe salariile nete medii se mențin în jurul valorii de 800 euro (aproximativ 4.000 lei) pe lună. La celălalt capăt, anumite poziții din IT și sectorul financiar pot atinge 7.000 euro net (35.000 lei). Capitala conduce clasamentul pe județe, cu un salariu mediu net de aproximativ 1.300 euro (6.749 lei), urmată de Cluj cu circa 1.250 euro (6.335 lei) și Timiș cu în jur de 1.150 euro (5.755 lei). În contrast, județe precum Vrancea, Vâlcea și Vaslui rămân aproape de pragul de 800 euro.
Meseriile tehnice care nu necesită studii universitare continuă să ofere remunerații bune. Un sudor sau un operator CNC câștigă de regulă între 900 și 1.100 euro net (4.500–5.500 lei), iar un electrician poate ajunge la 1.200–1.600 euro (6.000–8.000 lei), în funcție de regiune și industrie. Transportul rutier internațional rămâne un sector bine plătit: șoferii de camion pe rute externe obțin constant în jur de 1.800 euro net (9.000 lei) și pot ajunge până la 3.000 euro (15.000 lei) pentru curse mai dificile. Astfel, pentru cei care iubesc să călătorească și nu se sperie de ore lungi de muncă, veniturile pot fi atractive.
În vârful scării salariale domină joburile albe, în special cele din tehnologie. Inginerii specializați în AI și machine learning sunt recompensați cu salarii între 3.000 și 5.000 euro net (15.000–25.000 lei), iar pozițiile executive de top precum CTO sau director financiar pot urca până la 7.000 euro net. Pentru cei care încep o carieră în IT, veniturile la nivel de junior variază între 1.500 și 2.500 euro (7.500–12.500 lei), iar în orașe precum Brașov personalul de suport multilingv pornește de la aproximativ 1.300 euro (6.500 lei).
Datele pentru 2025 arată o evoluție modestă: s-au înregistrat majorări anuale, dar fără salturi spectaculoase, mai degrabă corecții care compensează parțial inflația. Ionela Borșan, Recruitment Manager, afirmă că nu a avut loc o schimbare majoră, ci o creștere naturală, lentă. În același timp, procesul de recrutare devine mai complex: posturi pentru muncitori calificați care se ocupau în circa două săptămâni necesită acum între patru și șase săptămâni în orașe precum Brașov. Pentru poziții din IT și domenii tehnice, timpul până la angajare poate urca la două–trei luni, iar în București posturile de specialiști pot rămâne deschise până la 90 de zile.
Tinerii influențează deja dinamica pieței muncii. Surse din firmă indică faptul că generațiile mai tinere pun presiune pe angajatori pentru flexibilitate, programe mai puțin rigide și oportunități clare de dezvoltare. Companiile care combină salarii competitive, procese de recrutare rapide și flexibilitate par să atragă și să rețină talentele. Totodată, sectoare precum transportul și tehnologia trag media în sus, în timp ce sănătatea și construcțiile rămân vulnerabile din cauza lipsei forței de muncă.
Privind cifrele concrete, salariile medii pe județe, intervalele pentru diverse meserii și timpii de recrutare, se conturează o realitate complexă: migrarea internă a forței de muncă, diferențele regionale și cererea intensă pentru competențe tehnologice modelează piața. Aceleași date (1.300 euro pentru București, 3.000 euro pentru top executive, 1.800–3.000 euro pentru camionagii internaționali) ilustrează poziționarea oportunităților economice față de nevoi: orașele mari și industriile cu capital tehnologic atrag forță de muncă, iar zonele cu salarii mai mici riscă stagnare dacă nu vin investiții sau politici care să stimuleze ocuparea. Cum ar putea angajatorii din județele slab plătite să răspundă acestor presiuni fără a pune în pericol sustenabilitatea financiară?
Fii primul care comentează