Premierul Ilie Bolojan atrage atenția asupra unei dificultăți financiare în administrația publică locală: cheltuielile cu personalul au crescut, iar fără reduceri și reforme există pericolul ca orice venituri suplimentare ale statului să fie absorbite tot de aceste costuri. Afirmațiile au fost făcute la Palatul Victoria, după ce guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru cinci legi ce prevăd măsuri de austeritate.
Bolojan a menționat că, în primele șase luni ale acestui an, cheltuielile de personal din administrația locală au urcat cu 10% față de aceeași perioadă din 2024, deși, în teorie, ar fi trebuit să scadă cu 5%. Creșterea s-a înregistrat fără angajări suplimentare, ceea ce pune întrebări privind gestionarea resurselor. Sectorul administrației publice locale include peste 150.000 de angajați, fie în structurile proprii ale instituțiilor, fie în servicii precum asistența socială, iar controlul acestor cheltuieli este, după cum a subliniat premierul, crucial. El a avertizat că, dacă nu se limitează cheltuielile de personal, în special acolo unde sunt inutile, orice sume în plus încasate în lunile următoare riscă să fie redirecționate către aceste cheltuieli, ceea ce ar putea pune România în aceeași situație financiară și în anul următor.
Prim-ministrul a explicat că al doilea pachet de măsuri depus recent în Parlament reduce anumite privilegii din sectorul public și este compus din cinci proiecte. Acest pachet ar fi trebuit completat de un al șaselea proiect, destinat reformei administrației publice locale, dar acesta nu a fost depus din cauza lipsei unui acord în coaliție. Bolojan a subliniat că pachetul completează măsurile fiscale: fără adoptarea reformei administrației locale nu se poate valorifica potențialul acesteia ca pilon al administrației românești și nu se elimină o componentă de cheltuieli pe care statul nu o va putea susține pe termen mediu.
Premierul a prezentat grafice privind numărul de posturi și a afirmat că nu s-a găsit o soluție pentru reformă pentru că aceasta ar fi implicat reduceri de personal. În spațiul public au apărut diverse estimări privind posibilele reduceri, 45%, 40%, 10%, aplicate în zone diferite, iar neinițiații pot rămâne în ceață în privința modului în care este dimensionată administrația: există un număr maxim de posturi raportat la numărul de locuitori. Bolojan a spus că va propune soluții pe care le va prezenta cetățenilor în calitate de prim-ministru și a cerut o analiză riguroasă și transparentă a administrației locale din România.
Bolojan a susținut conferința după ce guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe cele cinci legi cu măsuri de austeritate. În dezbaterile publice despre reformele propuse rămân de lămurit modul concret în care se va ajusta raportul dintre numărul de posturi și nevoile reale ale populației, ce criterii vor sta la baza indicatorilor folosiți în analiză și ce măsuri de protecție vor fi prevăzute pentru serviciile esențiale, precum asistența socială. Este important de urmărit și calendarul legislativ: pachetul inițial de cinci proiecte este în Parlament, iar reușita reformei administrației locale depinde de depășirea neînțelegerilor din coaliție care au blocat depunerea celui de-al șaselea proiect.
Numărul de posturi și creșterea de 10% sunt date concrete care evidențiază problema în cifre și pe care decidenții le folosesc pentru a susține necesitatea reformei. Rămâne însă de văzut ce mecanisme exacte vor fi aplicate pentru a controla cheltuielile de personal, precum și impactul asupra serviciilor publice locale. Ce părere ai despre măsurile propuse și despre modul în care ar trebui echilibrat controlul cheltuielilor cu menținerea serviciilor esențiale?
daaa, tare greu să fie treaba, dar totuși cine dracu’ aprobă atâtea salarii?