PNL reacționează la discuțiile din guvern despre reducerea posturilor din administrația locală și explică de ce, spun ei, propunerea inițială are sens. Evenimentul are loc după ce, la cererea PSD, amânarea pachetului privind tăierile din administrația locală a stârnit tensiuni, iar premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia.
Liberalii transmit că viitorul rămâne nesigur și că vor face parte doar dintr-o coaliție capabilă să țină țara pe linia de plutire și să pornească o relansare economică. Mesajul public include și date concrete despre structura posturilor din administrațiile locale, ca să fie clar ce ar însemna, practic, reducerile anunțate.
PNL subliniază că plafonul maxim de posturi pentru primării și consilii județene este stabilit în funcție de populație și că, la nivel național, ar fi vorba de aproximativ 180.000 de posturi la acest plafon. În realitate, însă, multe autorități locale nu au umplut acest plafon: organigramele actuale însumează în jur de 158.500 de posturi. Asta înseamnă că numărul posturilor prevăzute în organigrame este cu circa 23% mai mic decât plafoanele maxime. Din această perspectivă, o reducere a plafonului maxim cu 25% nu ar atinge neapărat posturi efective, deoarece multe dintre acele posturi nici măcar nu au fost create sau ocupate.
Mai departe, PNL notează că nu toate posturile din organigrame sunt ocupate: în prezent există aproximativ 127.500 de posturi ocupate în administrațiile locale. Comparat cu plafonul maxim, acestea reprezintă circa 68%, deci o diferență medie de 32%. Prin prisma acestor cifre, reducerea efectivă a personalului ar deveni vizibilă doar dacă plafonul maxim e scăzut semnificativ, cam de 30% în jos, spun liberalii.
Pentru a obține o scădere reală a posturilor ocupate cu aproximativ 10%, PNL calculează că ar trebui redus plafonul maxim cu aproximativ 40%. În termeni nominali, asta ar însemna în jur de 13.100 de posturi ocupate mai puține. Partidul susține că propunerea sa urmărește astfel să producă o reducere concretă, nu doar simbolică, iar coaliția își asumase inițial un impact mai mare, de circa 20%.
E important de reținut că fiecare unitate administrativă și-a făcut organigrama în mod independent, inclusiv în privința posturilor ocupate. Așadar, efectele unei reduceri cu 40% a plafonului maxim nu vor fi uniform distribuite: în aproximativ jumătate din primării nu ar fi loc reduceri de personal, iar în celelalte acestea ar putea varia între 1–2% și până la 20%. PNL explică mai pe scurt: o reducere de bază a plafonului cu 25% nu ar duce la restructurări de posturi ocupate; în schimb, o scădere de 40% ar afecta circa 10% din posturile ocupate, adică aproximativ 13.000 de locuri de muncă din administrația locală.
Partidul mai spune că acest exercițiu ar trebui văzut ca o evaluare utilă: primăriile care trebuie să facă ajustări pot compara situația lor cu cea din localități similare unde personalul pare dimensionat corect. În opinia liberalilor, propunerea lui Ilie Bolojan este una de bun-simț și, dacă o coaliție nu poate realiza astfel de reforme structurale relativ simple, cum ar vrea să abordeze reforme cu impact mai mare?
Din comunicat reiese și că, până la urmă, cinci din cele șase pachete propuse ar urma să fie aprobate în această săptămână. PNL repetă că viitorul politic și economic e incert și că partidul se vede implicat doar într-o coaliție capabilă să mențină stabilitatea și să pornească relansarea economică.
Ce părere ai: este rezonabilă propunerea de a reduce plafonul maxim cu 40% pentru a obține o scădere reală a posturilor ocupate, sau ar trebui găsite alte soluții pentru eficientizarea administrației?
nu știu… suna cam tare asta cu 40% dar și… depinde mult de cum e făcută organigrama la fiecare primărie. adică, dacă unii n-au umplut posturile, scazi plafonul și nu se întâmplă nimic. dar a tăia 40% din plafon e totuși o măsură brutală pentru comunele mici care deja funcționează pe muchie, vezi tu, polițe, registratură, contabilitate — unele lucruri nu se pot automatiza peste noapte.
pe de altă parte, sunt primării care chiar au exces, posturi fantomă sau duble, și acolo ar fi loc de eficientizat. deci ar fi mai ok să faci o evaluare pe categorii: comune mici, orașe, municipii, și să tai diferențiat. plus audit, criterii clare, și sprijin pt relocare/reevaluare. nu doar o tăiere uniformă ca să arate bine pe hârtie.
în plus, investi în digitalizare, procese automatizate, externalizare punctuală la servicii locale, asta taie costuri pe termen lung fără să arunci oamenii afară peste noapte. daaa, costă inițial, dar e sustenabil.
pe scurt: intenția de a reduce e rezonabilă, dar 40% aplicat dintr-odată mi se pare cam hazard — vezi să nu distrugi funcționarea unor localități. și dacă tot faci restructurare, fă-o transparent, cu cifre pe masă și exemple concrete, nu doar sloganuri.